SFINŢII ZILEI

În luna Septembrie, în ziua a douăzeci şi cincea, o pomenim pe Sfânta Cuvioasă EUFROSINA, fiica Sfântului Pafnutie Egipteanul, care a viețuit într-o Mânăstire de călugări luându-și numele de Smarald († 410).

Sfânta Cuvioasă EUFROSINA

Sfânta Eufrosina a trăit pe vremea împăratului Teodosie cel Mic (408-450) şi era singurul copil al unui om puternic, slăvit, credincios şi milostiv, pe care-l chema Pafnutie, din cetatea Alexandriei. Pe când avea 18 ani, tatăl ei a logodit-o cu un tânăr nobil, însă ea iubea mai mult viaţa monahicească. Drept aceea, pe orice călugăr primit în casă şi ospătat de tatăl ei, ea îl întreba despre viaţa fraţilor din Mânăstire. Astfel, odată, pe când tatăl ei nu era acasă, fericita Eufrosina a părăsit lumea şi deşertăciunile ei şi a fugit pe ascuns din casa părintească, schimbându-şi portul, adică îmbrăcându-se în haine bărbăteşti şi numindu-se Smarald. Tunzându-şi părul capului a intrat într-o Mânăs­tire, dându-se drept famen. Şi a stat acolo, nevoindu-se şi strălucind în mijlocul bărbaţilor precum piatra cea scumpă, timp de 38 de ani.

Apoi, căzând într-o boală grea, Sfânta Eufrosina s-a mutat la Domnul. Din Iconomia lui Dumnezeu, se afla atunci în Mânăstire şi Pafnutie, tatăl ei, căruia i s-a descoperit înainte de a-şi da duhul. „O, tată, eu sunt Eufrosina, fiica ta, şi tu eşti tatăl meu”, a zis ea.

Sfânta Cuvioasă EUFROSINA şi
Sfântul Pafnutie Egipteanul, tatăl ei

Pafnutie, văzând acestea, s-a cutremurat, dar totodată s-a şi bucurat. Pentru aceasta şi-a împărţit toată averea săracilor şi s-a făcut şi el monah, luând asupra sa asprimea nevoinţelor pustniceşti. Şi s-a arătat vrednic urmaş şi moştenitor, atât al chiliei şi al rogojinii pe care se odihnea Cuvioasa Eufrosina, cât şi al râvnei şi bunătăţilor fiicei sale. Şi s-a mutat Pafnutie la Domnul, bucurându-se.

ACATISTUL SFINTEI CUVIOASE EUFROSINA DIN ALEXANDRIA

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Cuvios PAFNUTIE Egipteanul, tatăl Sfintei Cuvioase Eufrosina.

Și tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Cuvios SERGHIE de la Radonej, făcătorul de minuni și ocrotitorul Rusiei, care s-a săvârșit cu pace în anul 1392.

Sfântul Serghie de Radonej, prăznuit pe 25 Septembrie, împreună cu părinţii săi, Sfântul Chiril şi Sfânta Maria, prăznuiţi pe 28 Septembrie

Pământul Rusiei, încă de la creştinarea acestui popor, a rodit Sfinţi cu viaţă aleasă. Între ei străluceşte Cuviosul Serghie de Radonej, numit „Îngerul păzitor al Rusiei“, pentru ajutorul dat în păstrarea credinţei creştine într-o perioadă când Rusia era cotropită de neamuri străine. Cu mult înainte de naşterea sa, prin minunata lucrare a lui Dumnezeu, s-a dat de ştiinţă că pruncul Vartolomeu avea să fie un mare ales al lui Dumnezeu şi rugător pentru întreaga lume. Figura lui rămâne exemplară în primul rând pentru cei ce doresc să îmbrăţişeze viaţa monahală.

La câţiva kilometri de Rostov, oraş slăvit în vechime, se află Mănăstirea „Sfânta Treime“ – Varniţki, leagăn al marelui ocrotitor al Rusiei, al Cuviosului de Dumnezeu purtător Serghie, egumenul Radonejului şi mare făcător de minuni. Aici a fost moşia părinţilor lui, cunoscuţi boieri ai Rostovului, Chiril şi Maria, oameni simpli, bineplăcuţi lui Dumnezeu. Aceştia mai aveau un fiu, Ştefan, când Domnul le-a dăruit podoaba Bisericii Ortodoxe Ruse şi apărătorul de neînvins al pământului strămoşesc. Cu mult înainte de naşterea acestui prunc sfânt, prin minunata lucrare a Domnului, s-a dat de ştire că acesta va fi un mare ales al lui Dumnezeu şi rugător pentru întreaga lume.

Într-o zi de duminică, când evlavioasa lui mamă venise la Biserică să participe la Sfânta Liturghie, cu puţin înainte de citirea Sfintei Evanghelii, în liniştea şi tăcerea care domnea, pruncul a strigat din pântecele ei, încât multora le-a atras atenţia. Când a început Imnul heruvimic, pruncul a strigat a doua oară, mult mai tare, făcându-se auzit în toată Biserica, iar sărmana lui mamă s-a înfricoşat, însă Liturghia a continuat. La cuvintele preotului: „Să luăm aminte! Sfintele Sfinţilor!“, pruncul a strigat a treia oară, tulburându-i pe cei din jur. Întrebând-o şi aceasta mărturisind că poartă în pântece un copil, au cunoscut aceştia că pruncul a vrut să se facă auzit, aceasta însemnând că slava lui se va cunoaşte în tot pământul şi va fi rugător mare înaintea lui Dumnezeu. Pentru că a strigat de trei ori, a arătat ca el va fi „Ucenicul Sfintei Treimi“.

La 3 mai, anul 1313, casa boierului Chiril s-a binecuvântat, umplându-se de bucuria naşterii unui nou membru al familiei, pe care l-au botezat Vartolomeu, după Sfântul prăznuit în ziua respectivă.

Asemenea Sfintei Ana, Maria împreună cu soţul ei au făgăduit că, dacă Domnul le va da fiu, îl vor închina slujirii Sale, astfel aceştia s-au îngrijit de educarea lui, îndreptându-l spre şcoală la vârsta de 7 ani, socotind că învăţătura de carte este calea care deschide uşile spre înţelegerea Sfintelor Scripturi. Vartolomeu însă nu excela la şcoală, cu toate că se străduia din răsputeri, dar a primit cele de folos de la Dumnezeu.

Într-una din zile, fiind trimis de tatăl său să caute mânjii, sub un stejar a văzut un monah bătrân care se ruga vărsând lacrimi de umilinţă. Stareţul, terminând rugăciunea, l-a chemat, l-a binecuvântat şi, aflând care-i sunt neputinţele, s-a rugat fierbinte pentru el. Apoi, i-a împărţit anafură şi, binecuvântându-l din nou, l-a încredinţat că Dumnezeu îi va da atâta înţelepciune şi pricepere, încât multora le va fi de folos. Vartolomeu l-a rugat cu lacrimi pe învăţătorul său să poposească în casa lor şi, acesta acceptând, a fost bine primit.

Întârziind să se aşeze la masă, a îndemnat familia să guste întâi din cele duhovniceşti şi, dând binecuvântarea pentru Ceasul al III-lea, i-a spus lui Vartolomeu pe un ton aproape poruncitor să citească Psalmii fără să se îndoiască. După ce a luat binecuvântare, copilul a început să citească atât de frumos, încât toţi se minunau. Tânărul, urmând exemplele duhovniceşti din cărţile pe care le citea, a înţeles încă de la o vârstă fragedă că patimile te duc la pierzare şi, astfel, se abţinea de la jocurile copilăreşti şi ţinea post aspru spre îngrijorarea mamei lui, în sufletul său încolţind dorinţa de a se face călugăr.

Din pricina împrejurărilor social-politice din acea perioadă, pe când hoardele tătare cotropeau pământul Rusiei, Chiril şi Maria, împreună cu familia, au fost nevoiţi să părăsească Rostovul, stabilindu-se în micul oraş Radonej.

Pentru că ceilalţi 2 fraţi ai săi erau deja căsătoriţi, Vartolomeu a cerut tătălui său binecuvântarea de a pleca la mânăstire, dar a fost refuzat. Tatăl său, nemaiputând munci, i-a promis că, atunci când el îşi va găsi liniştea în mormânt, nimic nu-l va mai putea opri de la călugărie.

Gândul intrării în monahism s-a strecurat şi în sufletele părinţilor lui, spre sfârşitul vieţii, aceştia retrăgându-se în Mănăstirea Hotikov, unde au şi sfârşit, fiind înmormântaţi acolo. Tot în acel loc s-a retras şi Ştefan, fratele mai mare, în urma decesului soţiei sale. La insistenţele lui Vartolomeu însă au plecat în pustiurile de la Radonej, unde, mai întâi, au săpat un bordei în pământ, apoi au ridicat o chilie modestă din lemn şi, cu mare strădanie, au reuşit să construiască şi o Biserică.

Vartolomeu, întrebându-se cui să închine Biserica, a fost luminat de Ştefan, care i-a amintit că din veac este ales ca să slujească Sfintei Treimi. Apoi, au plecat împreună la Moscova, de unde s-au întors cu binecuvântare şi cu preoţi pentru a târnosi Biserica, luând cu ei toate cele trebuincioase pentru sfinţire. N-a trecut mult timp şi fratele său, Ştefan, nedeprins cu asprimea pustiei, s-a stabilit la o Mânăstire de obşte din Moscova. Vartolomeu a fost tuns de egumenul Mitrofan, în ziua de 7 octombrie 1342, la praznicul Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah, şi i s-a dat numele Serghie.

Sfântul Cuvios SERGHIE de la Radonej

Deşi trăia în lipsuri şi întâmpina greutăţi, iar nevăzuţii duşmani luau adesea chipul fiarelor sălbatice sau se arătau cu fulgerături şi şuierături, încercând să-l sperie, Sfântul Serghie nu s-a plâns de nimic, niciodată n-a cârtit, niciodată nu s-a întristat, nu s-a supărat. A îndurat toate pe temeiul Sfintei Scripturi, care zice: „Nu te vei teme de frica de noapte, de săgeata ce zboară ziua, de lucrul ce umblă întru întuneric, de molima ce bântuie întru amiază“ (Psalmul 90, 5-6).

De fiecare dată când era ispitit, Cuviosul se adâncea în rugăciuni fierbinţi, cu lacrimi, şi Puterea lui Dumnezeu îl întărea şi depărta de la el demonii ce încercau să-l înfricoşeze. Treptat, inima Cuviosului s-a umplut de dulceaţă duhovnicească şi a înţeles că a primit de la Dumnezeu putere biruitoare asupra celui potrivnic.

De multe ori, Sfântul hrănea şi fiarele pădurii. Prietenia cu un urs sălăşluit în pustia Radonejului, pe care cuviosul îl hrănea cu pâine din mâna lui, aduce aminte de marii pustnici din Egipt, unde leii slujeau monahilor cu supunere.

Dar cum „nu poate o cetate aflată pe vârf de munte să se ascundă“ (Matei 5, 14), nici Cuviosul nu a putut să se ascundă în desişul pădurii, căci s-a dus vestea despre el ca fiind om purtător de duh. A început să primească ucenici, cărora le-a expus toate dificultăţile pustniciei. Mulţi dintre cei entuziasmaţi plecau după puţin timp, dar veneau alţii. În scurt timp, obştea s-a mărit considerabil şi fraţii, după multe încercări, cu ajutorul ierarhului, episcopul Atanasie al Volâniei, au reuşit să-l convingă pe Serghie să le fie egumen.

Odată cu creşterea numărului fraţilor în obşte s-au înmulţit şi nevoile, astfel micuţa aşezare s-a transformat, cu timpul, în lavră. Împrejurimile erau neprielnice, condiţiile de viaţă erau aspre şi întâmplându-se odată să rămână fără apă, Cuviosul a luat cu sine un călugăr şi, coborând într-o râpă numai de el ştiută, găsind puţină apă, a îngenuncheat şi a rostit o rugăciune. Dar n-a sfârşit bine de rostit, că din locul însemnat deja cu semnul Sfintei Cruci a ţâşnit apă.

Altă dată, aducând la el pe un bolnav, care de 3 săptămâni nu dormise şi nu mâncase, Cuviosul l-a stropit cu Agheazmă şi a început a se ruga. În acel moment, bolnavul a simţit o uşurare şi a adormit. Trezindu-se, el a cerut de mâncare şi însuşi Cuviosul l-a hrănit. Apoi, bolnavul s-a întors la casa lui, mergând pe picioarele sale.

Pentru nevoinţele sale şi iubirea pe care o avea către Dumnezeu, Sfântul Serghie a primit darul izgonirii duhurilor necurate. El s-a luptat îndelung şi cu ispitele ce pătrunseseră în rândul obştii, încurajat fiind de patriarhul ecumenic Nil, care, pe la 1382, i-a trimis o scrisoare în care acuza neascultarea călugărilor care nu au voit să se supună regulilor obştii. Nu după mult timp, în anul 1391, Sfântul a căzut grav bolnav şi aşa cum o corabie încărcată cu bogăţii şi comori se apropie încet de liman, tot aşa şi de Dumnezeu purtătorul Serghie se apropia mai mult de viaţa cea veşnică. Atunci când şi-a încredinţat sufletul în Mâinile Domnului, o mireasmă bine plăcută a inundat încăperea, pe chipul Sfântului începând să strălucească o lumină cerească.

Sfântul Cuvios SERGHIE de la Radonej

Ucenicii lui Serghie au întemeiat în jur de 40 de Mânăstiri, iar urmaşii marelui ascet al Radonejului, „Îngerul păzitor al Rusiei“, s-au risipit în tot ţinutul ţării, ţinând aprinsă văpaia trăirii duhovniceşti, învăţându-i pe toţi dreapta credinţă.

Sfântul Cuvios SERGHIE de la Radonej

Cuviosul Serghie este prezent în chip nevăzut în lavra pe care a întemeiat-o şi a condus-o şi este viu în inimile celor ce îl cinstesc, împărtăşindu-le harul cel de viaţă purtător al Sfintei Treimi.

ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS SERGHIE DE LA RADONEJ, SFÂNTUL OCROTITOR AL RUSIEI

Tot în această zi, cinstim Sfânta Icoană, Făcătoare-de-Minuni, a Maicii Domnului, plângătoare de la Boian.

ACATISTUL MAICII DOMNULUI ÎN CINSTEA ICOANEI FĂCĂTOARE DE MINUNI PLÂNGĂTOARE DE LA BOIAN

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Cuvios Mucenic PAFNUTIE, Pustnicul, dimpreună cu alți 546 de Mucenici († 303).

Sfântul Cuvios Mucenic PAFNUTIE, Pustnicul

Sfântul Martir Pafnutie a fost chemat din Egipt şi s-a nevoit în deşert. În timpul persecuţiilor lui Diocleţian (284-305), guvernatorul Adrian a poruncit ca Sfântul Pafnutie să îi fie adus înainte. Sfântul, neaşteptând după aceştia de au fost trimis să îl aducă,s-a înfăţişat înaintea guvernatorului pentru a mărturisi pe Hristos şi pentru a primi muceniceştile cazne.

Dintre soldaţii care l-au pus la cazne, Dionisie şi Calimachi, văzând puterea cu care Dumnezeu îl ţinea pe Mucenic neatins, au crezut în Hristos, Mântuitorul ei înşişi, faptă pentru care le-au fost tăiate capetele. După aceste cazne, Sfântul Pafnutie a fost aruncat în închisoare unde, dintre cei închişi aduce la Hristos un număr de 40, aceştia fiind şi ei martirizaţi prin arderea cea de vii.

După o vreme, Sfântul Pafnutie a fost lăsat liber, nevătămat arătându-se, prin Grija lui Hristos, iar un creştin pe nume Nestorie l-a primit pe dânsul la sine. Acesta, împreună cu a sa familie, primind îndrumarea cea duhovnicească a Sfântului, au ajuns în curând dintre cei mai râvnitori în credinţă, iar până într-un sfârşit au primit moartea cea mucenicească. Sfântul a fost sfătuitor şi a întărit în credinţă mulţi alţi creştini pentru a-L mărturisi pe Hristos şi pentru a primi de Dumnezeu binecuvântatele cazne. Unii fost au tăiaţi cu săbiile, alţii, arşi de vii. 546 a fost numărul acestora.

Sfântul însuşi a fost aruncat de călăi într-un râu cu o piatră atârnată de gât, dar, minune, s-a arătat plutind acesta la mal cu piatra. Până în sfârşit l-au trimis pe Sfântul Mucenic înaintea lui Diocleţian însuşi, împăratul ordonând ca Sfântul să fie răstignit într-un smochin.

Troparul Sfântului Sfântului Sfinţit Mucenic Pafnutie (Glasul al 4-lea):

Şi părtaș obiceiurilor și următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat, de Dumnezeu insuflate, spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul Adevărului drept învățând și, cu Credință, răbdând până la sânge, Sfințite Mucenice Pafnutie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!

Condacul Sfântului Sfântului Sfinţit Mucenic Pafnutie (Glasul al 4-lea):

Preoţind, mai întâi cu suflet curat şi pe urmă, pătimind cu minte preatare, ai bineplăcut lui Dumnezeu. Drept aceea, petrecând întru cele cereşti, Părinte, dănţuieşti cu Mucenicii şi te bucuri împreună cu Ierarhii, Sfinţite Mucenice, PreaFericite Pafnutie.

Tot în această zi, îi pomenim pe Sfinţii Mucenici PAVEL şi TATIA, soţia sa, dimpreună cu fiii lor: SAVINIAN, MAXIM, RUF şi EUGENIE din Damasc.

Aceşti Sfinţ,i Pavel şi Tatia şi copiii lor Savinian, Maxim, Ruf şi Eugenie, erau din cetatea Damascului. Şi fiind pârâţi că sunt creştini, au fost închişi în temniţă şi legaţi cu lanţuri. Şi, fiind aduşi la întrebare, au fost bătuţi tare şi chinuiţi de mâinile celor fără de lege, dându-şi sufletele la Dumnezeu.

Tot în această zi, îi pomenim pe :

Sfântul Mucenic HERCULAN, soldat din Roma (secolul al II-lea) ;

Sfinţii Mucenici BIZANTIN şi BISCOR ;

Sfântul Cuvios CADOC, întemeietorul Mănăstirii Lancarfan din Anglia (n.497,Ţara Galilor-† 21 Septembrie 580)

Sfântul Cuvios CADOC

Sfântul Cuvios CADAC, pustnic din Scoţia (secolul al VI-lea) ;

Sfântul Ierarh FINBAR, episcop de Cork în Irlanda (n.550, Templemartin, Irlanda-† 25 Septembrie 633, Cellnaclona, Irlanda)

Sfântul Ierarh FINBAR, episcop de Cork

Sfântul CEOLFRITH, egumen la Wearmouth şi Jarrow în Anglia (n.642-† 716)

Sfântul CEOLFRITH

Sfântul Ierarh ARSENIE cel Bătrân, patriarhul Georgiei († 887)

Sfântul Ierarh ARSENIE cel Bătrân, patriarhul Georgiei

Sfântul Ierarh TEOFIL Mărturisitorul, mitropolitul Efesului, apărător al Sfintelor Icoane (secolul al IX-lea) ;

Sfântul Ierarh VASILE, patriarhul Antiohiei (secolul al XI-lea) ;

Sfânta Cuvioasă EUFROSINA din Suzdal, fiica Sfântului Mihail, prinț de Cernigov (n.1212-† 25 Septembrie 1250)

Sfânta Cuvioasă EUFROSINA din Suzdal

Sfântul Cuvios VARTOLOMEU, ucenicul Sfântului Serghie de la Radonej (secolul al XV-lea) ;

Sfânta Cuvioasă DOSITEEA de la Kitaev, cea care l-a binecuvântat pe Sfântul Serafim și l-a îndrumat către Pustia Sarovului (n.1721-† 25 Septembrie 1776)

Sfânta Cuvioasă DOSITEEA

Sfântul Sfințit Nou Mucenic NICOLAE (Rozov), protoiereu și mărturisitor din Rusia († 1941).

Tot în această zi, facem pomenirea aducerii aminte de cutremurul cel mare (447), de la Constantinopol, în care s-a făcut răpirea unui prunc în vazduh.

Pe timpul împărăţiei lui Teodosie cel Mic, mai înainte de ziua Învierii, Dumnezeu a îngăduit de s-a făcut cutremur înfricoşător. Pentru aceasta, a făcut litanie tot poporul cu împăratul Teodosie şi cu patriarhul Proclu şi cu tot clerul Bisericii şi cu tot oraşul pentru frică, afară la câmp. Şi, fiindcă atunci, din ispita diavolului, se începuse eresul teopashiţilor (a celor ce ziceau ca Dumnezeu a suferit), fără de veste a fost răpit un copilaş şi se ducea în sus, în văzduh. Şi strigând toţi cu frică şi cu spaimă multe ceasuri: „Doamne miluieşte !”, s-a pogorât iarăşi copilaşul şezând ca pe un norisor şi a spus cu mare glas, că cetele Îngerilor cântă întreit sfânta laudă: „Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi !” Şi îndată cu glasurile acestea şi-a dat copilaşul sufletul la Dumnezeu şi a încetat cutremurul.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi ! Amin !

Surse bibliografice :

  1. http://www.calendar-ortodox.ro/luna/septembrie/septembrie25.htm ;
  2. https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/sinaxar/sf-cuv-eufrosina-sf-cuv-pafnutie-egipteanul-sf-cuv-serghie-de-la-radonej-148168.html ;
  3. https://i.ytimg.com/vi/Uvl53T7EzeY/maxresdefault.jpg ;
  4. https://doxologia.ro/sites/default/files/styles/media-articol-colorbox/public/articol/2018/09/ad.jpg?itok=QF48SDxu ;
  5. https://www.mamaplus.md/sites/default/files/mplus_migrate/2149/543631b0eff2f_543631b0eff6a.jpg ;
  6. https://i.pinimg.com/736x/d3/e9/de/d3e9ded99235db48ae796dd0e329ce45.jpg ;
  7. https://ortodox.md/wp-content/uploads/2015/10/ieona-sergij-radonezhskij_1.jpg ;
  8. https://ziarullumina.ro/documentar/sfantul-serghie-de-radonej-ingerul-pazitor-al-rusiei-53083.html ;
  9. https://en.wikipedia.org/wiki/Cadoc ;
  10. https://azbyka.ru/days/assets/img/saints/6356/p1cgeash9423o1c8tugl2tqdvm5.jpg ;
  11. http://www.pravoslavie.ru/sas/image/101967/196783.b.jpg ;
  12. https://en.wikipedia.org/wiki/Finbarr_of_Cork ;
  13. http://www.pravoslavie.ru/sas/image/102488/248835.p.jpg ;
  14. https://en.wikipedia.org/wiki/Ceolfrith ;
  15. https://i.pinimg.com/474x/b9/51/22/b951224d8e860aac01624149f4b85c94.jpg ;
  16. https://en.wikipedia.org/wiki/September_25_(Eastern_Orthodox_liturgics) ;
  17. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/03/Paphnutius_of_Egypt_%28Menologion_of_Basil_II%29.jpg ;
  18. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4f/Euphrosyne_of_Alexandria_%28Menologion_of_Basil_II%29.jpg ;
  19. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cc/Menologion_of_Basil_073.jpg ;
  20. https://azbyka.ru/days/assets/img/saints/6012/p1au4t7d0a1nrpjcr1tre11eo1q943.png ;
  21. https://images.oca.org/icons/sm/october/1008arsen-the-great-catholicos.jpg ;
  22. https://azbyka.ru/days/2019-10-08 ;
  23. https://azbyka.ru/days/assets/img/saints/4152/p1anull5qk10htgk4184us7q1i0ob.png ;
  24. http://www.porphyrios.gr/files/jpg/%CE%95%CE%B9%CE%BA%CF%8C%CE%BD%CE%B5%CF%82/%CE%9A%CE%B1%CF%84%CE%AC%20%CE%B7%CE%BC%CE%B5%CF%81%CE%BF%CE%BC%CE%B7%CE%BD%CE%AF%CE%B1%20%28%CE%94%CE%B9%CE%AC%CF%86%CE%BF%CF%81%CE%BF%CE%B9%29/09%20%CE%A3%CE%B5%CF%80%CF%84%CE%AD%CE%BC%CE%B2%CF%81%CE%B9%CE%BF%CF%82/25%20%CE%95%CF%85%CF%86%CF%81%CE%BF%CF%83%CF%8D%CE%BD%CE%B7%20%CE%9F%CF%83%CE%AF%CE%B1.jpg ;
  25. https://azbyka.ru/days/assets/img/saints/4152/p1anull5qj78eevi1p941vqeu3u7.png ;
  26. https://ro.orthodoxwiki.org/Troparele_%C8%99i_condacele_de_ob%C8%99te_ale_Sfin%C8%9Bilor#La_un_Sfin.C8.9Bit_Mucenic;
  27. https://azbyka.ru/days/assets/img/saints/4152/p1anull5qjlpn1sqb5vqrn11ju96.png ;
  28. https://doxologia.ro/tropar/condacul-sfantului-sfintit-mucenic-pafnutie;
  29. http://www.sihastriaputnei.ro/sites/default/files/attachments/2015/09/sinaxar_septembrie.pdf

Alătură-te conversației

2 comentarii

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: