SFINŢII ZILEI

În luna Ianuarie, în ziua a doua, facem Înainte-prăznuirea Botezului Domnului, Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Botezul Domnului, Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos

Tropar la Praznicul Înainteprăznuirii Botezului Domnului (Glasul al 4-lea) :

Găteşte-te Zabuloane, pune-te în rânduială Neftalime! Iordane, râule, opreşte-te şi săltând primeşte pe Stăpânul, Cel Ce vine să Se boteze! Bucură-te Adame, împreună cu strămoaşa; nu vă ascundeţi ca mai înainte în Rai! Că S-a arătat Cel Ce v-a văzut pe voi goi, ca să vă îmbrace în haina cea dintâi, Hristos S-a arătat, vrând să înnoiască toată făptura.

Condac la Praznicul Înainteprăznuirii Botezului Domnului (Glasul al 4-lea) :

La apa Iordanului venind astăzi Domnul, a strigat către Ioan: Nu te teme a Mă boteza; că am venit să mântuiesc pe Adam cel întâi zidit!

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Ierarh SILVESTRU, Episcopul Romei († 335).

Sfântul Ierarh SILVESTRU, Episcopul Romei

A fost papă al Romei din 314 și până în 335, un pontificat de lungă durată, care a mers paralel cu domnia împăratului Constantin cel Mare (306-337), într-o perioadă de mare importanță pentru Biserică. Conform legendei, papa Silvestru l-a vindecat pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare de lepră. Sfântul Silvestru a murit în anul 335, nemulțumit în suflet că nu a putut să-l convingă pe marele său prieten, Constantin cel Mare, să primească Botezul, deoarece acesta dorea să fie botezat aproape de ziua morții, pentru a se prezenta în fața lui Dumnezeu cu sufletul curat.

Sfântul Ierarh Silvestru, Episcopul Romei și Sfântul Împărat Constantin cel Mare

În spațiul central-european (de limbă germană, polonă, cehă, maghiară etc.) petrecerea de revelion este numită Silvester, după numele Sfântului zilei de 31 Decembrie.

ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH SILVESTRU, EPISCOPUL ROMEI

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Sfințit Mucenic TEOGEN, Episcopul Pariei, din Helespont, care s-a săvârşit prin înecare († 320).Sfântul Mucenic Teogen a fost episcopul orașului Paria, din Asia Mică, la începutul secolului al IV-lea. Sub stăpânirea împăratului Liciniu (307–324), succesorul lui Constantin cel Mare, tribunul Salichintius l-a impus să își lase cinul preoțesc, să se lepede de Hristos și să intre în serviciul militar. După refuzul său hotărât, Sfințitul Teogen a fost bătut nemilos cu bețe și aruncat în temniță, unde a refuzat să primească mâncare. Atunci a fost pregătit pentru a fi înecat în mare. Înainte de mucenicie, Sfântul a rugat să i se dea timp pentru rugăciune, timp în care a fost luminat de o strălucire neobișnuită. Corăbieri și câțiva soldați, cărora le-a fost poruncit să îl înece pe Sfânt, înspăimântați de marea lumină, au crezut în Hristos, dar alți soldați s-au grăbit să îl arunce în mare. Sfântul Teogen a suferit mucenicia în jurul anului 320. Mai apoi, trupul său a fost luat de către creștini din apă și a fost înmormântat lângă zidul orașului.

Martiriul Sfântului Sfințit Mucenic TEOGEN, Episcopul Pariei

Pe acel loc au început de atunci să se facă nenumărate vindecări.

Tot în această zi, îi pomenim pe Sfinții Cuvioși TEOPEMPT şi TEODOTA, mama Sfinţilor Doctori Fără-de-arginţi, Cosma şi Damian, din Asia, care în pace s-au săvârşit. (secolul al III-lea).

Sfânta Cuvioasă Teodota, mama Sfinţilor Cosma şi Damian, doctorii fără de arginţi

Sfânta Teodota a fost mama Sfinţilor Cosma şi Damian, doctorii fără de arginţi. Ea a trăit o viaţă plăcută lui Dumnezeu, întru care i-a crescut şi pe fiii ei.

Sfânta Cuvioasă Teodota, mama Sfinţilor Cosma şi Damian, doctorii fără de arginţi

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Cuvios MARCU cel Surd, care în pace s-a săvârşit.

Sfântul Cuvios MARCU cel Surd

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Mucenic VASILE, din Ancira (azi, Ankara, Turcia) († 362).

Sfântul Mucenic VASILE, din Ancira (azi, Ankara, Turcia)

Sfântul Mucenic Vasile din Ancira a pătimit în vremea împărăţiei lui Iulian şi în ighemonia lui Saturnin. Acesta a fost dus mai întâi la Constantinopol şi chinuit în multe feluri: spânzurat, strujit, întins, bătut, împuns cu ţepi şi aruncat în cuptor încins, de unde a ieşit fără vătămare; apoi a fost legat în Cezareea şi acolo, fiind osândit spre mâncarea fiarelor, s-a rugat lui Dumnezeu să se sfârşească prin dinţii fiarelor. Apoi, fiind mâncat de o leoaică şi-a sfârşit nevoinţa muceniciei.

Martiriul Sfântului Mucenic VASILE, din Ancira

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Mucenic SERGHIE, care s-a săvârşit, fiind tăiat cu sabia († 301).

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Mucenic TEOPIST, care s-a săvârşit, fiind lovit cu pietre.

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Ierarh COSMA I, Arhiepiscopul Constantinopolului și făcătorul de minuni, ale cărui Sfinte Moaște au fost așezate în Mănăstirea Chora din Constantinopol († 1081).

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Nou Mucenic ZORZ (Gheorghe), Georgianul, din Mitilene, care s-a săvârșit prin sugrumare († 1770).

Sfântul Nou Mucenic ZORZ (Gheorghe), Georgianul, din Mitilene

Sfântul George (Zorz) era din Georgia şi a fost vândut ca sclav când era copil. Stăpânul său, un musulman din Insula greacă Mitilene, l-a obligat să se convertească la Islamism, numindu-l Sali. După moartea stăpânului său, George a rămas pe insulă şi şi-a deschis un magazin mic.

În 1770, când a împlinit 70 de ani, s-a înfăţişat autorităţilor spunându-le că este creştin ortodox. Kadi a crezut că acesta şi-a pierdut minţile, ştiind foarte bine că dacă ar declara aşa ceva, ar fi condamnat la moarte.În ziua următoare, George a fost interogat din nou şi apoi bătut. El a îndurat chinurile în tăcere dar nu şi-a părăsit Credinţa. După alte şi alte torturi, Sfântul Martir a fost spânzurat în 2 Ianuarie 1770, primind cununa de biruinţă de la Mântuitorul Hristos.

Sfântul Nou Mucenic ZORZ (Gheorghe), Georgianul, din Mitilene

Tot în această zi, cinstim Sfânta Icoană a Maicii Domnului „Umilenia”.

Sfânta Icoană a Maicii Domnului „Umilenia”

ACATISTUL MAICII DOMNULUI UMILENIA

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Cuvios SERAFIM din SAROV (n.19 Iulie 1754, Kursk, Rusia-† 2 Ianuarie 1833, Sarov, Rusia), purtătorul de Duh și făcătorul de minuni, care s-a săvârșit cu pace în anul 1833.

Cuviosul Serafim s-a născut în anul 1759, la 19 Iulie, în oraşul Kursk, din Rusia, având părinţi binecredincioşi, Isidor şi Agafia. A intrat în Mânăstirea din Sarov la vârsta de 19 ani, iar la 27 de ani a fost hirotonit preot. Vreme de 10 ani, din 1794 până în 1804, a trăit singur în pădure, păzind în amănunt rânduiala Sfântului Pahomie din Egipt, pe care a descoperit-o în setea lui neobosită de a citi cărţile Sfinţilor Părinţi.În pădure, Sfântul Serafim locuia în tovărăşia animalelor sălbatice: urşi, lupi, vulpi, care se obişnuiseră să ia hrana din mâna lui.

Sfântul Cuvios SERAFIM din SAROV

Din ispita diavolului, Sfântul Serafim a fost bătut rău de tâlhari şi a fost găsit fără cunoştinţă în coliba lui din pădure. Vindecat de răni, între anii 1804-1807 a primit rânduiala de viaţă a stâlpnicilor şi a petrecut 1.000 de zile şi de nopţi, rugându-se în genunchi, pe o piatră, în inima pădurii, îndurând ierni grele.

Sfântul Cuvios SERAFIM din SAROV

Mai apoi, vreme de mulţi ani, a stat zăvorât în chilia lui din Mânăstire, fără pat şi fără căldură, având ca pravilă – rostirea Rugăciunii lui Iisus, iar ca citire săptămânală – cele 4 Evanghelii. Duminica se împărtăşea cu Sfintele Taine, pe care i le aducea un preot în chilia sa.

În urma unei vedenii în care i s-a arătat Maica Domnului, însoţită de Sfinţii Petru al Alexandriei şi Clement al Romei, Sfântul Serafim a primit darul de a povăţui suflete ca părinte duhovnicesc (stareţ) şi a început să primească pe credincioşi la chilia sa. Îi întâmpina întotdeauna rostind cuvintele: „Bucuria mea!” şi îi învăţa că scopul vieţii creştine este „Dobândirea Duhului Sfânt”. Iisus, Fiul lui Dumnezeu, chemat în rugăciunea neîncetată, Se arată prin venirea Duhului Sfânt, iar Duhul şi Fiul, împreună, îl duc pe cel ce se roagă la apropierea de Tatăl. Mărturia lucrării de împărtăşire din Lumina Dumnezeiască, aşa cum a cunoscut-o Sfântul Serafim, este descrisă în cartea lui Nicolae Motovilov: Viaţa Sfântului Serafim de Sarov. Motovilov îi spuse Cuviosului Serafim: „Şi totuşi, eu nu înţeleg cum pot să am siguranţa că sunt în Duhul Sfânt. După care semne pot eu să cunosc singur că harul Sfântului Duh se află în mine?

Sfântul Cuvios SERAFIM din SAROV şi Nicolae Motovilov

Părintele Serafim spuse: ,,Iată, acum, suntem amândoi în Harul Sfântului Duh … Dar de ce nu mă priveşti?” ,,Părinte, nu pot să te privesc.

Ochii sfinţiei tale aruncă fulgere de lumină. Faţa sfinţiei tale e mai arzătoare decât soarele şi mă dor ochii”. Şi Cuviosul Serafim urmă: ,,Te afli în plinătatea Sfântului Duh, altfel n-ai putea să mă vezi în starea aceasta”. Apoi i-a spus şoptit: ,,Mulţumeşte lui Dumnezeu pentru Milostivirea Lui către noi! Vezi, în adâncul inimii m-am îndreptat către Dumnezeu, zicând: Doamne, fă pe omul acesta vrednic să vadă, cu ochii lui trupeşti, Arătarea Preasfântului Duh! Şi iată, Dumnezeu a auzit rugăciunea smeritului Serafim … Dar bine, de ce nu te uiţi la mine? Nu-ţi fie teamă, Dumnezeu este cu noi …”,,Încurajat, încercai să ridic ochii şi o spaimă sfântă îmi cuprinse toată fiinţa. Închipuiţi-vă faţa unui om care vă vorbeşte din mijlocul soarelui; îi vezi mişcarea buzelor, înfăţişarea ochilor, îi auzi glasul, simţi că te ţine de umeri, dar nu-i vezi nici braţele, nu vezi nici trupul tău, nici al celui ce-ţi vorbeşte, ci vezi numai o lumină strălucitoare, o lumină orbitoare, luminând întinsul zăpezii, până departe, împrejur, luminând fulgii de zăpadă, care nu încetau să cadă peste mine şi peste Marele Stareţ”.

Sfântul Cuvios SERAFIM din SAROV şi Nicolae Motovilov

Şi Părintele Serafim urmă: ,,Dacă numai presimţirea, arvuna aceasta a bucuriei viitoare, umple inima noastră de atâta mângâiere şi atâta înviorare, ce vom spune de bucuria însăşi, care este pregătită în ceruri, tuturor celor ce plâng aici pe pământ? Şi dumneata, dragul meu, ai plâns destul în viaţa pământească. Dar, iată, cu câtă bucurie te mângâie Dumnezeu …

Dar acum e vremea luptelor, a strădaniilor neîncetate, e vremea dobândirii unor puteri din ce în ce mai mari, ca să creştem ,,până la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos” (cf. Efeseni 4, 13). Atunci, însă, bucuria aceasta, pe care o simţim acum în parte şi într-un timp scurt, se va arăta în toată plinătatea ei şi ne va covârşi toată fiinţa cu desfătări negrăite, pe care nimeni nu va mai putea să le ia de la noi”.

Cuviosul Serafim a întemeiat Mânăstirea de maici de la Diveevo, apoi a răposat cu pace în ziua de 2 Ianuarie a anului 1833. Prima aflare a Moaştelor sale a avut loc cu prilejul trecerii lui în rândul Sfinţilor, în anul 1903, la 19 Iulie, dată care a devenit a doua lui zi de prăznuire.

În anul 1926, pe vremea prigoanei ateiste, Mânăstirea Diveevo a fost desfiinţată, iar Moaştele Cuviosului au fost ascunse de atei, spre a opri pelerinajele prin care Credinţa se întărea. Ele au fost descoperite din nou în anul 1991, tot pe 2 Ianuarie şi au fost aşezate la Diveevo, unde mulţimi de credincioşi din toată lumea vin spre a-l cinsti.Sfântul Serafim a rămas în conştiinţa credincioşilor ortodocşi ca un mare părinte duhovnicesc, lucrător al rugăciunii neîncetate, purtător de har şi făcător de minuni.

Sfântul Cuvios SERAFIM din SAROV

Pentru rugăciunile Cuviosului Serafim, Hristoase Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi! Amin!

ACATISTUL SFÂNTULUI CUVIOS SERAFIM DE SAROV, MARE FĂCĂTOR DE MINUNI

Sfântul Cuvios Serafim de Sarov şi Icoana Maicii Domnului „Umilenia”

Tot în această zi, îi pomenim pe :

Sfinţii Mucenici ARTAXUS, ACUTUS, EUGENDA, MAXIMIAN, TIMOTEI, TOBIAS şi VITUS, martirizaţi în Sirmium (azi, Sremska Mitrovica, Serbia) († Secolul al III-lea-al IV-lea) ;

Sfântul Sfinţit Mucenic ISIDOR, Episcop al Antiohiei Siriei, martirizat de arieni († Secolul al IV-lea) ;

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Cuvios AMUN, Egipteanul, Tabenisiotul (n.Sec.4, Mariotis, Egipt-† 350, Egipt), ucenicul Sfântului Antonie cel Mare.

Sfântul Cuvios AMUN, Egipteanul, Tabenisiotul

Cuviosul părintele nostru Amun era de neam egiptean. El, rămânând sărman din copilărie, a învăţat Dumnezeieştile cărţi, cu frica lui Dumnezeu. Iar când a ajuns la vârstă, unchiul său îl silea să se însoare, iar el, neputând să scape de stăruinţa unchiului său, se gândea în sine în ce chip ar putea ca şi cununa fecioriei să-şi păstreze şi voia unchiului să facă şi, căsătorindu-se să poarte greutatea acestui jug. Venind vremea nunţii şi ducându-l pe el cu fecioara în cameră, toţi au ieşit. Însă el, închizând uşa, a zis către acea fecioară: „Ascultă-mă pe mine, soro şi ia aminte la cele ce-ţi voi spune ţie: însoţirea aceasta în care am intrat nu este mai bună decît fecioria. Deci, bine am face dacă am începe a ne odihni, nu împreună, ci despărţiţi, ca fecioria noastră bine păzind-o, să îi plăcem lui Dumnezeu”. Scoţând din sânul său o cărticică, îi vorbi ei despre Viaţa lui Hristos şi a Apostolilor, cuvinte folositoare de suflet, căci ea nu cunoştea Scriptura.

Citind el, adăuga şi de la sine învăţătură despre darul cel dat lui de la Dumnezeu şi o sfătuia şi pe dânsa să petreacă viaţă curată şi îngerească. Iar ea, umilindu-se, a zis: „Mă învoiesc în toate cele ce voieşti, domnul meu, de vreme ce tu alegi viaţa cea curată, iată, şi eu aşijderea o doresc şi sunt gata ca tot ce-mi porunceşti să fac”. Şi a zis Amun: „Voiesc, îndeosebi, ca să petrecem tu într-o casă, iar eu în alta”. Iar fecioara, nevoind o despărţire ca aceea, i-a zis: „Ba nu, domnul meu, ci vom petrece într-o casă, însă să ne odihnim în paturi diferite”. Aşa sfătuindu-se şi-au plănuit viaţă curată, iar însoţirea lor a fost o grădină înflorită cu crinii fecioriei, cu curăţia păzindu-se şi cu Roua Duhului Sfînt răcorindu-se. În această însoţire au petrecut ei 18 ani, în mari nevoinţe, în post şi în înfrânare, în privegheri şi în rugăciuni şi în osteneli trupeşti. Pentru că fecioara lucra în casă şi se ostenea, iar Amun în toate zilele, de dimineaţă până seara săpa pământul în livezi şi în grădină şi îl sădea şi cu multă osteneală îşi chinuia trupul, iar seara, venind acasă, gusta puţină pâine cu sfînta sa soţie, sau mai bine zis sora sa, ca apoi, în miezul nopţii amândoi să se scoale la rugăciune; şi foarte de dimineaţă ieşeau, iarăşi, amândoi la lucrul lor şi petreceau în lucrarea lor până seara. Astfel acea doime, în anii lor cei tineri, vieţuind ca în foc, nu s-au ars, pentru că şi-au omorât mădularele cele de pe pământ.

După acei 18 ani, ajungând ei într-o curăţie şi sfinţenie desăvârşită, a zis fecioara către Amun, cuviosul: „Domnul meu, de mă vei asculta, din aceasta voi înţelege că într-adevăr pentru Dumnezeu mă iubeşti”. Iar el a zis: „Spune-mi, soro şi de va fi de folos, te voi asculta”. Atunci a zis fecioara: „Ni se cade nouă, domnule, ca deosebit să vieţuim, că tu eşti bărbat sfânt, drept şi curat, dar şi eu, pe cât pot, urmez vieţii tale, deci, să dăm şi altora pildă şi să vieţuim despărţiţi; pentru că nu se cuvine ca fapta ta cea bună şi atât de mare, pentru petrecerea cea împreună cu mine, să fie acoperită de la faţa celor ce pot să se folosească şi să urmeze curăţiei tale”. Iar Amun, auzind acestea, a preamărit pe Dumnezeu care a plecat inima fecioarei spre viaţa cea deosebită pe care o dorea atât de mult şi el. Şi i-a zis el: „Doamnă, porunceşte ce este bineplăcut ca să ne deosebim această petrecere împreună, să-ţi rămână ţie casa aceasta, iar eu mă voi duce în alt loc”. Şi, rugându-se lui Dumnezeu, s-au despărţit unul de altul: Amun s-a dus în Muntele Nitriei şi s-a făcut călugăr, iar nepreţuita lui femeie, rămânând în casa sa, în puţină vreme a adunat mulţime de fecioare şi le-a logodit pe ele cu Mielul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, iar ea le-a fost egumenă. Amun însă, sălăşluindu-se în Muntele Nitriei, ducea viaţă pustnicească în aşa fel de osteneli şi nevoinţe, că numai Singur Dumnezeu ştie, Căruia ziua şi noaptea, întru Căldura Duhului, Îi slujea. Şi a petrecut în acea pustnicească viaţă 22 de ani şi a devenit desăvârşit călugăr. Apoi a preamărit Dumnezeu pe plăcutul său, Amun şi i-a dat lui darul tămăduirii. Şi vindeca Sfântul diferite feluri de boli ale oamenilor care veneau la dânsul.

Odată, i s-a adus un copil care, fiind muşcat de un câine turbat atât de mult îl vătămase, încât copilul acesta îşi mânca singur carnea de pe dânsul, ca un îndrăcit, iar părinţii lui, căzând la picioarele lui Amun, cereau milă, ca să tămăduiască pe fiul lor. Sfântul a zis: „De ce-mi faceţi supărare, căutând la mine ceea ce covârşeşte puterea mea? Căci în mâinile voastre este şi boala şi tămăduirea lui, de vreme ce voi aţi furat de la văduva aceea săracă (numele ei spunând), în taină, boul pe care l-aţi ucis şi l-aţi mâncat. Deci, să-i daţi înapoi ei boul viu şi fiul vostru se va tămădui”. Auzind acestea părinţii copilului turbat s-au înspăimântat, căci Sfântul ştia tainele lor şi, mărturisindu-şi păcatul, au făgăduit cu jurământ să dea înapoi boul furat, iar Sfântul, rugându-se, le-a tămăduit copilul şi i-a ’liberat pe ei cu pace. Apoi părinţii copilului, întorcându-se acasă cu bucurie, au dat înapoi boul văduvei în locul celui pe care îl uciseseră în taină şi îl mâncaseră.

Altădată au venit la dânsul 2 oameni pentru binecuvântare şi Sfântul i-a rugat să aducă apă, spre trebuinţa celor care veneau la dânsul. Unul din aceia avea o cămilă, iar altul un catâr. Şi luând ei un vas mare, au coborât din munte după apă. Iar după ce au umplut vasul cu apă, a zis cel care avea cămila: „Mare este vasul şi muntele este înalt, deci nu voiesc să-mi chinuiesc cămila mea cu greutatea aceasta”; şi lăsând pe tovarăşul său singur, s-a dus în drumul său, neîntorcându-se la Sfânt. Iar celălalt, care rămăsese, a pus apa pe catârul său şi cu mare osteneală abia a putut urca muntele la Cuviosul care îl aştepta. Cuviosul, văzându-l pe el, i-a zis: „Fiule, Dumnezeu să-ţi dea ţie Darul Său pentru osteneala ta; şi, să ştii că tovarăşul tău, căruia i s-a părut greu să aducă apă pentru trebuinţa noastră, acum este în mîhnire pentru că i-a pierit cămila”. Apoi, s-a dus omul acela în urma prietenului său şi l-a găsit plângând, pentru că i-a fost mâncată cămila de lupi, după proorocia Cuviosului.

Despre acest Cuvios Amun pomeneşte Sfântul Atanasie Alexandrinul în viaţa Cuviosului Antonie, scriind acestea: „Cînd Amun cu Teodor, ucenicul lui Antonie, mergeau la acesta, au ajuns la un râu foarte mare care se numea Licos, pe care nu puteau să-l treacă decât numai înotând; atunci Amun l-a rugat pe Teodor să se depărteze puţin de dânsul, ca să nu-i vadă goliciunea trupului. Şi despărţindu-se ei, se gândea Amun cum ar putea să treacă râul nedezbrăcându-se de haine, pentru că se ruşina chiar singur să-şi vadă goliciunea, pe care niciodată n-a văzut-o; atât de întreg la minte şi curat era, încât se ruşina chiar de a sa goliciune, căci în toată viaţa sa nu şi-a dezgolit trupul. Pe când gândea el acestea, Îngerul Domnului l-a apucat şi l-a trecut peste râu într-o clipită şi l-a pus pe celălalt ţărm, iar Teodor, cu mare osteneală abia a trecut înot. Şi văzând pe Amun stând pe mal, s-a mirat cum aşa degrabă a putut ajunge dincolo de râu şi, căutînd la dînsul, a văzut că este fără nici o urmă de umezeală. Înspăimântat, a căzut la picioarele lui şi l-a rugat să-i spună cum a trecut cursul râului. Amun, înduplecându-se de rugămintea frăţească, i-a spus că Îngerul l-a trecut peste râu. Apoi i-a spus să nu spună la nimeni acestea, până ce va trece din cele de aici. Şi mergând Cuviosul la Sfântul Antonie, a auzit de la dânsul aceste cuvinte: „Dumnezeu mi-a arătat mie plecarea ta şi pentru aceasta te-am chemat, ca să mă mângâi înainte de a te duce la Dumnezeu şi să ne rugăm unul pentru altul”. Şi vorbind mult între ei, s-a mângâiat unul pe altul cu Mângâierea Sfântului Duh. Apoi, Amun, luând binecuvântare, a plecat de la Sfântul Antonie.

După puţine zile, şezând odată marele Antonie pe deal, şi-a ridicat ochii în sus şi a văzut sufletul lui Amun înălţat de Îngeri cu veselie spre cer şi s-a bucurat foarte mult de aceasta. Şi l-au întrebat ucenicii pe el: „Părinte, care este pricina veseliei tale?” Iar el a răspuns: „Astăzi Avva Amun s-a mutat de la noi şi văd sfântul lui suflet ducându-se cu Îngerii spre cer”. Apoi ucenicul a însemnat ziua aceea, în care Sfântul Antonie le-a spus despre mutarea lui Amun şi după cîteva zile au venit fraţii de la Nitria şi le-au spus că Sfântul Amun s-a mutat către Domnul. Apoi numărând zilele, au aflat că ziua în care s-a mutat Amun la Domnul era aceea în care a văzut Antonie sufletul lui urcându-se spre cer cu Îngerii şi L-au preamărit pe Dumnezeu.

Sfinţii Mucenici care au refuzat să predea autorităţilor Sfintele Scripturi în vremea persecuţiilor lui Diocleţian († 303, Roma) ;

Sfântul Ierarh ASPAIS, Episcop de Eauze (Franţa) († 560) ;

Sfântul Ierarh MUNCHIN („cel Înţelept”), (primul) Episcop de Limerick, Irlanda şi Sfântul Ocrotitor al Oraşului Limerick(Secolul al VI-lea) ;

Sfântul Cuvios SCHOTTIN, pustnic, din Kilkenny, în Irlanda (secolul al VI-lea) ;

Sfântul Mucenic BLIDULF, monahul, care i-a reproşat regelui Ariovald al lombarzilor apartenenţa la arianism, fiind apoi ucis din ordinul acestuia († 630) ;

Sfântul VINCENŢIAN, sclav rânduit cu ascultarea la grajdul cailor, a fugit de la stăpân, fiindcă acesta voia să-l însoare cu sila; a devenit pustnic la Limousin, Franţa(Secolul al VII-lea) ;

Sfântul ADALARD din Corbie (n. 752, Huysse, Belgia-† 2 Ianuarie 826, Corbie, Franţa) ;

Sfântul Cuvios SILVESTRU, de la Pecerska (n. 1055-† 1123)

Sfântul Cuvios SILVESTRU, de la Pecerska

Acesta a trăit în veacul al XII-lea, fiind egumen al Mânăstirii Mihailovsk Vidubițk din Kiev. El a continuat osteneala Sfântului Nestor Cronicarul, așernând în scris mai departe viețile Sfinților din marea Lavră a Peșterilor.

Pentru viețuirea sa aleasă, Sfântul Silvestru a primit de la Dumnezeu darul izgonirii demonilor. După mutarea sa în pace la cele veșnice, a fost înmormântat în Peșterile de aproape, de unde se arătă izvor îmbelșugat de minuni tuturor ce îi săvârșesc pomenirea cu Credință.

Biserica săvârșește pomenirea sa la 2 Ianuarie și în a doua Duminică a Marelui Post.

Sfânta Cuvioasă IULIANA, din Lazarevo, în Rusia, sora Sfântului Artemie de Verkola (n. 1530, Moscova, Rusia-† 1604)

Sfânta Cuvioasă IULIANA, din Lazarevo

Sfânta IULIANA din Lazarevo, deşi avea mulţi copii şi multe avuţii, a trăit in rugăciune şi nevoinţă, în mijlocul tuturor îndeletnicirilor vieţii de zi cu zi.

Sfânta Cuvioasă IULIANA, din Lazarevo

ACATISTUL SFINTEI IULIANA DIN LAZAREVO, OCROTITOAREA FAMILIILOR CREŞTINE

Sfântul Cuvios SERAFIM, din America, care s-a nevoit mai întâi la Mănăstirea Valaam din Rusia († 1833) ;

Sfântul SEIRIOL cel Drept, Stareţul Mânăstirii Penmon, fratele Regelui Cynlas de Rhos şi al Regelui Einion de Llyn (Secolul al VI-lea) ;

Sfântul Cuvios VLADULFIE, monah, la Bobbio, în Italia († 630) ;

Sfinții Cuvioși EVGHENDIE, egumen, la Mănăstirea Condat, din Munţii Jura, în Franța și OYEN, monah, la aceeași mănăstire (secolul al VI-lea) ;

Sfântul Cuvios MACARIE, care a fost mai întâi vicar al prefectului Romei, iar mai târziu a devenit pustnic († 450) ;

Sfântul Ierarh MARTINIAN, Episcop de Milano, în Italia, care a luat parte la al 3-lea Sinod Ecumenic, de la Efes şi a scris împotriva nestorianismului († 29 Decembrie 435, Milano, Italia).

Sfântul Martinian este Sfântul Ocrotitor al Oraşului Milano, Italia.

Sfântul Sfinţit Mucenic AMFIBALOS şi alţi 999 de Mucenici, din Lichfield („Câmpul trupurilor”), în Anglia, în timpul lui Diocleţian († 303) ;

Sfinții Mucenici de la Piacenza, în Italia, care s-au săvârșit fiind aruncaţi într-un puţ în timpul împăratului Diocleţian ;

Sfinții Mucenici ALVERIE şi SEBASTIAN din Legiunea Tebană, care au pătimit la Fossano în Italia († 288) ;

Sfântul Ierarh ANTERIE, Episcopul Romei, care era grec de neam († 236).

Sfinţii Mucenici ARGHEU, NARCIS şi MARCELIN, martirizaţi la Tomis (Constanţa, România), în vremea persecuţiilor lui Liciniu († cca. 320)

La data de 2 Ianuarie Martirologiul roman pomeneşte ca Martiri la Tomis (azi, Constanţa) pe fraţii Argeu, Narcis si Marcelin. Toţi au murit în timpul aceleiaşi persecuţii a lui Liciniu (320-324). Ei au refuzat să se înroleze în armata păgânizată a lui Liciniu. Primii 2 au fost ucişi de sabie iar fratele cel mic, Marcelin, a fost aruncat în mare. Trupul acestuia din urmă a fost găsit de Amanthus (Amadus), un om pios, care l-a dus, pe ascuns, în casa sa, unde a săvârşit mai multe vindecări minunate. Numele acestor 3 Sfinti Martiri este legat de cel al Episcopului Mucenic Titus (Filus) –prăznuit pe 3 Ianuarie. Conform Martirologiului ieronimian Tit a fost Părintele – trupesc sau sufletesc – al Sfinţilor Argeu, Narcis şi Marcelin. Un alt document, Acta Sanctorum, afirmă că şi el a pătimit, ca Martir, tot în timpul persecuţiei lui Licinius (pe la 2-3 Ianuarie 319-324). A fost aruncat în mare, asemenea lui Marcelin, deoarece a refuzat să îndeplinească serviciul militar, incompatibil cu slujirea sa arhierească.

Sfântul Nou Mucenic VASILE (Petrov) († 1942).

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi ! Amin !

Surse bibliografice:

  1. https://en.wikipedia.org/wiki/January_2_(Eastern_Orthodox_liturgics) ;
  2. https://basilica.ro/inainte-praznuirea-botezului-domnului-sf-ier-silvestru-episcopul-romei-sf-cuv-serafim-de-sarov-harti/ ;
  3. http://img.over-blog-kiwi.com/1/46/43/03/20170720/ob_95d98a_images-2013-07-sf-serafim-730-1000-100.jpg ;
  4. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bc/Sylvester_I_and_Constantine.jpg ;
  5. https://www.crkvenikalendar.com/kalendar_new/det_kal_imgs/1278-00.jpg ;
  6. https://en.wikipedia.org/wiki/Saint_Amun ;
  7. https://i.etsystatic.com/15572923/r/il/f29f1a/1700441851/il_570xN.1700441851_j9gy.jpg ;
  8. https://calendar.ortodox.md/calendar/entry/RO/1253 ;
  9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Papa_Silvestru_I ;
  10. http://www.sinaxar.ro/icoane/1/2-1.jpg ;
  11. https://i.etsystatic.com/13521985/r/il/ee3274/1454319941/il_570xN.1454319941_1sdx.jpg ;
  12. https://calendar.ortodox.md/calendar/entry/RO/1259 ;
  13. https://en.wikipedia.org/wiki/Seraphim_of_Sarov ;
  14. https://ro.scribd.com/document/365740479/Sinaxarul-Pe-Tot-Anul ;
  15. https://en.wikipedia.org/wiki/Sirmium ;
  16. http://paginiortodoxe.tripod.com/vsoct/10-04-cv_Amun.html ;
  17. https://doxologia.ro/tropare/tropar-la-praznicul-inaintepraznuirii-botezului-domnului ;
  18. https://en.wikipedia.org/wiki/Sylvester_of_Kiev ;
  19. https://stjuliana.com/images/St.-Juliana-of-Lazarevo.jpeg ;
  20. https://ziarullumina.ro/thumbs/gallery/2019/01/06/botezul-domnului-praznicul-innoirii-vietii-3420.jpg ;
  21. https://fr.wikipedia.org/wiki/Adalard_de_Corbie ;
  22. https://sfantulnicolaevelimirovici.wordpress.com/2013/01/02/2-ianuarie-sf-silvestru-episcopul-romei-sf-cuv-serafim-de-sarov-sf-teodota-sf-cuv-amona-proloagele-de-la-ohrida/ ;
  23. https://en.wikipedia.org/wiki/Juliana_of_Lazarevo ;
  24. https://www.crkvenikalendar.com/kalendar_new/det_kal_imgs/5-00.jpg ;
  25. https://en.wikipedia.org/wiki/Martinianus_(bishop_of_Milan) ;
  26. https://azbyka.ru/days/assets/img/saints/3378/p18dfrfvv9a411nk21rve8ep19443.jpg ;
  27. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/0/04/Menologion_of_Basil_063.jpg ;
  28. https://azbyka.ru/days/assets/img/saints/3378/p18dfrfvv917p61kmi12vjt3a1r254.jpg ;
  29. https://ro.wikipedia.org/wiki/Serafim_de_Sarov ;
  30. https://cdn.shopify.com/s/files/1/1322/7943/products/tenderness_diptych_-_web.jpg?v=1570478418 ;
  31. https://www.stseraphim.org/images/seraphim_transfiguration.jpg ;
  32. http://www.pravoslavie.ru/sas/image/102543/254306.p.jpg?mtime=1481711916 ;
  33. https://fr.wikipedia.org/wiki/Aspais_d%27Eauze ;
  34. https://www.crkvenikalendar.com/zitije_ro.php?pok=0&id=BVIK ;
  35. http://www.saint.gr/photos/standard/0102/AgiosGeorgios01.jpg ;
  36. https://www.hsir.org/pdfs/IconologicalSynaxarion/01-January/02janEng.pdf ;
  37. https://pbs.twimg.com/media/ENNA2NuX0AAeAJA?format=jpg&name=900×900 ;
  38. https://en.wikipedia.org/wiki/Bladulf ;
  39. https://calendar.ortodox.md/calendar/entry/RO/1258 ;
  40. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/a3/Saint_Ammon_of_Egypt_%28Menologion_of_Basil_II%29.jpg ;
  41. https://theodorosart.com/wp-content/uploads/2015/03/Maica-Domnului-Umilenia.jpg ;
  42. https://scontent.fotp3-2.fna.fbcdn.net/v/t1.0-9/80956614_2435989343292598_2335273727148687360_n.jpg?_nc_cat=100&_nc_ohc=TlTNdFogoBgAQlephgT9JWmZ1kj8DfDeQAKmkFbmAPSl2lfRvDbgvYGnQ&_nc_ht=scontent.fotp3-2.fna&oh=c1b409dcb22dbf48a257623dfc101290&oe=5EB19D59 ;
  43. https://doxologia.ro/condace/condac-la-praznicul-inaintepraznuirii-botezului-domnului ;
  44. https://en.wikipedia.org/wiki/Adalard_of_Corbie ;
  45. http://www.calendar-ortodox.ro/luna/ianuarie/ianuarie02.htm ;
  46. http://www.agnos.ro/blog/images/argheu350.jpg;
  47. https://foaienationala.ro/sfinti-romani-sfintii-argheu-narcis-si-marcelin-din-tomis-2-ianuarie-tit-episcop-martir-al-tomisului-3-ianuarie.html;
  48. http://www.agnos.ro/blog/images/narcis350.jpg;
  49. http://www.agnos.ro/blog/images/marcelin350.jpg;
  50. http://www.sihastriaputnei.ro/sites/default/files/attachments/2015/12/sinaxar_ianuarie.pdf

Alătură-te conversației

5 comentarii

  1. We are a bunch of volunteers and opening a brand new scheme
    in our community. Your website provided us with helpful information to work on.
    You’ve performed an impressive process and our
    whole community will probably be thankful to you.

    Apreciază

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: