SFINŢII ZILEI

În luna Februarie, în ziua a optsprezecea, îl pomenim pe Sfântul LEON cel Mare, Episcopul Romei și apărătorul Ortodoxiei în fața ereziei monofizite (n. 400, Toscana, Italia-† 10 Noiembrie 461, Roma, Italia).

Sfântul LEON cel Mare, Episcopul Romei și apărătorul Ortodoxiei

Sfântul Leon cel Mare, sau Papa Leon I, este considerat unul din cei mai importanți papi ai antichității creștine.

S-a născut în jurul anului 400 într-o familie din nobilimea toscană a Italiei. După ce își face studiile profane (acumulând și o frumoasă cultură literară) și teologice, este hirotonit diacon, ocupând o poziție importantă cu Sfântul Chiril al Alexandriei. A devenit apoi arhidiacon sub Papa Sixt al III-lea al Romei, iar în 440, la moartea acestuia din urmă, este ales în unanimitate Episcop al Romei, conducând Biserica din Occident timp de 21 de ani.

Leon cel Mare are merite mari, politice si religioase, în istoria creștinismului occidental și nu numai. A luptat împotriva ereziilor, pentru redobândirea păcii și a disciplinei în Biserica și politica de mediere. La acestea trebuie adăugată în mod special grija față de păstrarea unității Bisericii, prin menținerea comuniunii universale de Credință.

În vremuri foarte dificile pentru Biserică, Leon cel Mare a fost unul din apărătorii Dreptei-Credințe atât în fața susținătorilor lui Nestorie, cât și în fața ereziilor lui Eutihie și Dioscor al Alexandriei, care învățau că în Iisus Hristos nu este decât o singură natură/fire, cea omenească fiind absorbită de cea Dumnezeiască.

Sfântul papă Leon a fost unul din promotorii convocării Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon în 451, care a condamnat erezia monofizită. La Sinodul de la Calcedon, în fața a 630 de Episcopi prezenți, delegatul Episcopului Leon citește o scrisoare a acestuia către Sfântul Flavian, Patriarh al Constantinopolului (447-449), Apărător și Mărturisitor al Ortodoxiei la Sinodul tâlhăresc de la Efes din anul 449. În această scrisoare învățătura ortodoxă despre cele 2 naturi în Iisus Hristos este afirmată cu putere. Episcopii participanți la Sfântul Sinod, în acord cu papa Leon al Romei, condamnă monofizitismul și excomunică din Biserică pe Eutihie și pe Dioscor al Alexandriei. După ținerea Sinodului de la Calcedon, Leon cel Mare acceptă formulările doctrinare sinodale și le comunică totodată episcopilor apuseni.

Cei 21 de ani (440-461), în care Leon cel Mare a stat la cârma Bisericii din Apus, au fost ani plini de greutăți, atât din interior, cât și din afară. În acești ani, spre Roma s-au îndreptat năvălitorii huni, care nu cunoșteau nici mila față de oameni, nici respectul față de Cele Sfinte; în fruntea acestora se afla Attila, poreclit „Biciul lui Dumnezeu”. Cu prestigiul persoanei sale și cu puterea cuvântului său, papa Leon s-a dus plin de curaj în fața lui Atila (anul 452) și l-a convins pe temutul conducător să cruțe Roma și chiar să părăsească Italia (probabil și în urma unei sume importante de bani). Peste câțiva ani, în 455, vandalii ajung la porțile Romei, hotărâți să nu lase în urma lor decât un morman de ruine grămădite peste cadavrele locuitorilor săi. Sfântul Leon a intervenit din nou, îmblânzindu-l pe căpetenia lor, Genseric și obține favorul de a fi cruțate toate Lăcașurile de închinare, cu toți cei ce se vor adăposti în ele. Bisericile, Mânăstirile, catacombele, cavourile cimitirelor au devenit pentru câtva timp locuința cetățenilor îngroziți; năvălitorii au prădat casele, multora le-au dat foc, dar cea mai mare parte a populației a fost salvată, nevărsându-se sânge. Leon cel Mare a murit în pace, în anul 461.

Sfântul LEON cel Mare, Episcopul Romei și apărătorul Ortodoxiei

Troparul Sfântului Ierarh Leon, Episcopul Romei (Glasul al 8-lea) :

Îndreptătorule al Ortodoxiei, învățătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu și al curăției și luminătorule al lumii, podoaba călugărilor cea de Dumnezeu insuflată, Leone înțelepte, cu învățăturile tale pe toți i-ai luminat, alăută duhovnicească. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!

Condacul Sfântului Ierarh Leon, Episcopul Romei (Glasul al 3-lea) :

Pe scaunul arhieriei șezând, slăvite și gurile leilor celor cuvântători astupându-le cu dogme de Dumnezeu insuflate, lumina cunoașterii de Dumnezeu, a Cinstitei Treimi, ai luminat-o turmei tale. Pentru aceasta, ai fost preamărit ca un Dumnezeiesc tăinuitor al Harului lui Dumnezeu.

Tot în această zi, îi pomenim pe Sfinții Mucenici LEON şi PARIGORIU, care s-au nevoit în Patarele Lichiei în vremea împăratului Valerian și care s-au săvârșit fiind aruncaţi într-o prăpastie († 258).

Dintre aceşti 2 Mucenici, fericitul Parigoriu cu multe feluri de chinuri fiind chinuit, a luat cununa cea nestricăcioasă a muceniciei, săvârşindu-se în Hristos. Iar fericitul Leon, rămânând singur, nu suferea despărţirea de Mucenicul Parigoriu şi fiindcă n-a câştigat şi el acea cunună a muceniciei, cu amar suspina şi se tânguia. Ieşind afară la locul unde erau îngropate Moaştele Sfântului Parigoriu, lăcrima şi i se aprindea inima de dorul muceniciei. Pentru aceasta, plecând de acolo, s-a dus la locul unde se făcea adunarea închinătorilor de idoli. Şi văzând acolo candele şi făclii, care dădeau multă lumină, le-a luat cu mâinile lui şi le-a zdrobit; şi aruncându-le la pământ, le călca cu picioarele. Fiind prins, a fost adus la stăpânitorul cetăţii şi, fiind cercetat, a propovăduit pe Hristos Dumnezeu Adevărat. Pentru aceasta, a fost bătut tare cu vine de bou. Iar nevoitorul lui Hristos suferea, cu atâta bucurie, ca şi când ar fi pătimit un altul, iar nu el. Şi iarăşi fiind bătut, a fost târât cu silnicie pe marginea unei văi adânci şi prăpăstioase; şi îngăduindu-i-se şi-a făcut rugăciunea şi şi-a dat sufletul lui Dumnezeu. Iar chinuitorii îndată luând cinstitele sale Moaşte, le-au aruncat de sus în prăpastie şi astfel s-a săvârşit mucenicia lui.

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Ierarh AGAPIT, Mărturisitorul, Episcopul Sinadei, în Frigia şi Făcătorul-de-Minuni († 324).

Acest Sfânt a trăit pe vremea lui Diocleţian şi Maximian şi era de fel din Capadocia, fiu de părinţi creştini. Pe când era încă tânăr cu vârsta, s-a dus la Mânăstirea de acolo, în care se afla ca la 1000 de monahi. De la aceia culegând felurite bunătăţi, precum strânge albina din felurite flori, a ajuns un încercat lucrător al Poruncilor Domnului şi şi-a topit trupul cu postul şi cu privegherea şi cu înfrânarea de la toate. Pentru aceasta era iubit şi admirat de toţi. El s-a arătat folositor în ascultările fraţilor Mânăstirii, şi pe toţi monahii îi socotea şi îi numea stăpâni ai săi. Pentru aceasta, s-a învrednicit a lua de la Dumnezeu darul minunilor. El vindeca nu numai bolile oamenilor, ci şi ale animalelor.

Împăratul Liciniu, aflând despre el că este tare la trup, l-a luat şi fără voie l-a încorporat în oastea lui. Dar Sfântul şi acolo aflându-se, nu a părăsit nevoinţele sale pustniceşti; căci şi ostăşeştile slujbe fără zăbavă le împlinea şi obişnuitele pustniceşti osteneli urma. Iar în vremea aceea fiind chinuiţi cumplit pentru Vredinţa în Hristos, Victor şi Dorotei, Teodul şi Agripa, bunii biruitori Mucenici şi alţii mai mulţi, fericitul acesta Agapit a voit să fie şi el părtaş cu aceia. Dar aceia, săvârşindu-se în Hristos prin sabie, Sfântul Agapit, fiind doar rănit de o suliţă, a scăpat, poate spre mântuirea mai multora fiind păzit. După ce a murit Liciniu, şi cârmele ocârmuirii împărăţiei romanilor le-a luat Marele Constantin, s-a întâmplat următorul lucru. O slugă vrednică a împăratului a fost cuprins de un duh necurat şi chema numele Sfântului Agapit. Împăratul a adus pe Sfânt la palat şi, îndată ce acesta a făcut rugăciune, a izgonit duhul necurat, iar sluga a dobândit vindecare. Sfântul n-a cerut alt dar de la împărat, decât să fie slobozit din oştire şi să se ducã la dorita lui linişte, iar împăratul i-a împlinit dorinţa. Şi întorcându-se Sfântul la liniştea sa, episcopul cetăţii Sinadei a trimis de l-a chemat la sine şi l-a hirotonit preot; şi nu după multă vreme, mutându-se episcopul din viaţă, Sfântul Agapit, din voinţă Dumnezeiască şi cu alegerea preoţilor şi a întregului popor, a fost făcut Episcop al cetăţii Sinadei. Şi îndată ce a fost făcut arhiereu, Sfântul a făcut şi mai mari minuni, învrednicindu-se şi de dar proorocesc. Dar nu putem să pomenim aici proorocirile şi marile faceri de minuni ale Sfântului. Deci, bine şi în chip plăcut lui Dumnezeu vieţuind şi plin de zile făcându-se, s-a odihnit în Domnul.

Sfântul Ierarh AGAPIT, Mărturisitorul, Episcopul Sinadei, Făcătorul-de-Minuni
şi Sfântul Mucenic PARIGORIU

Tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Mucenic PIULIU, care s-a săvârşit prin sabie.

Tot în această zi, îi pomenim pe :

Sfinții Mucenici de la Lentini, în Sicilia Italiei († 255) ;

Sfinții Mucenici: MAXIM, CLAUDIU, PREPEDIGNUS, ALEXANDRU şi CUTIA, care au pătimit la Ostia în Italia († 295) ;

Sfânta Muceniță CONSTANŢA, din Vercelli, Italia, sora Sfântului Ierarh Eusebiu, Episcop de Vercelli († secolul al IV-lea) ;

Sfintele fecioare: CONSTANŢA, AUGUSTA, ATTICA şi ARTEMONA din Roma († sec IV-lea) ;

Sfinții Mucenici: VICTOR, DOROTEI, TEODUL şi AGRIPA, care au pătimit mucenicia în timpul împăratului Liciniu († 324);

Sfântul Ierarh COLMAN, Episcop de Lindisfarne, Anglia (n. 605, Irlanda-† 18 Februarie 675, Irlanda)

Sfântul Ierarh COLMAN, Episcop de Lindisfarne

Sfântul Cuvios VLASIE, Monahul, din Sfântul Munte Athos († 908) ;

Sfântul Cuvios COSMA, întemeietorul şi Egumenul Mânăstirii Yakhromsk, din Vladimir, Rusia († 1492)

Sfântul Cuvios COSMA, întemeietorul şi Egumenul Mânăstirii Yakhromsk

Sfântul Ierarh NICOLAE, Patriarhul Georgiei (n. 1529-† 1591)

Sfântul Ierarh NICOLAE, Patriarhul Georgiei

Sfinții Sfinţiţi Noi Mucenici din Rusia: ALEXANDRU (Medvedsky), Preotul († 1932), VLADIMIR (Terentiev), IeroMonahul de la Schitul Zosima (n. 1872-† a murit pe 18 Februarie 1933, în Kazahstan, unde ispăşea o pedeapsă de 5 ani de exil), VENIAMIN, IeroMonahul († 1938) şi Sfânta Nouă Muceniţă ANA († 1940), care au pătimit în timpul regimului comunist

Sfântul Sfinţit Nou Mucenic Vladimir (Terentiev), IeroMonahul

Sfinții Noi Mucenici Ruşi, care au fost ucişi la Sankt Petersburg în „Noaptea cea Sfântă” a anului 1932.

Și tot în această zi, îl pomenim pe Sfântul Nou Mucenic VALERIU GAFENCU (n.24 Ianuarie 1921, Sîngerei, județul Bălți, Basarabia-18 Februarie 1952, închisoarea de la Târgu Ocna), Sfântul închisorilor”, cum l-a numit Nicolae Steinhardt în „Jurnalul fericirii”.

UN SFÂNT ÎN MIJLOCUL IADULUI DE PE PĂMÂNT, “un om în care via, găndea, zămbea, trăia şi biruia Hristos”

Noul MARE MUCENIC FILOCALIC de la Târgu Ocna. FLUVIUL DE IUBIRE CARE ÎNMUIA ŞI PIETRELE

Sfântul Nou Mucenic VALERIU GAFENCU, Sfântul închisorilor
(frescă de Liviu Vaja şi Ioan Popa, Chilia Sfântul Ipatie, Athos, 2016)

ACATISTUL SFÂNTULUI NOU MUCENIC VALERIU GAFENCU

Sfântul Nou Mucenic VALERIU GAFENCU, Sfântul închisorilor
(frescă de Sorin Efros – Paraclisul Spitalului Parhon, Bucureşti)

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi ! Amin !

Surse bibliografice:

  1. http://www.cuvantul-ortodox.ro/tag/viata-lui-valeriu-gafencu/ ;
  2. https://basilica.ro/wp-content/uploads/2019/02/Leon-Episcopul-Romei.png ;
  3. https://en.wikipedia.org/wiki/Pope_Leo_I ;
  4. http://www.calendar-ortodox.ro/luna/februarie/februarie18.htm ;
  5. http://www.cuvantul-ortodox.ro/wp-content/uploads/2019/02/23905737_500812250291540_1732823807110148786_n-e1550473662302.jpg ;
  6. https://en.wikipedia.org/wiki/Nicholas_V_of_Georgia ;
  7. http://www.christopherklitou.com/18_feb_leo_pope_of_rome.jpg ;
  8. https://azbyka.ru/days/assets/img/saints/761/p1b9vk7guu12qf13d9pm7vtbmk3.jpg ;
  9. http://www.cuvantul-ortodox.ro/wp-content/uploads/2017/02/Efros-Sorin-Bucuresti-paraclisul-spitalului-Parhon-2014-2015-cafas-2-768×512.jpg ;
  10. https://en.wikipedia.org/wiki/February_18_(Eastern_Orthodox_liturgics) ;
  11. https://sfantulnicolaevelimirovici.wordpress.com/2013/02/18/18-februarie-sf-leon-i-papa-al-romei-sf-flavian-patriarhul-constantinopolului-proloagele-de-la-ohrida-2/ ;
  12. http://www.christopherklitou.com/18_feb_colman_of_lindisfarne.jpg ;
  13. https://en.wikipedia.org/wiki/Colm%C3%A1n_of_Lindisfarne ;
  14. http://www.saint.gr/photos/standard/0218/AgiosNikolaosGeorgias01.jpg ;
  15. https://azbyka.ru/days/assets/img/saints/4232/p1drg5t8d7sdijacto1eum17au3.jpg ;
  16. https://ro.orthodoxwiki.org/Leon_cel_Mare ;
  17. https://www.hsir.org/pdfs/IconologicalSynaxarion/02-February/18febEng.pdf ;
  18. http://www.saint.gr/photos/standard/0218/OsiosCosmasYakhrom01.jpg ;
  19. https://www.activenews.ro/cultura-istorie/18-februarie-67-de-ani-de-la-moartea-lui-Valeriu-Gafencu-%E2%80%9ESfantul-Inchisorilor-Doamne-da-mi-robia-care-elibereaza-sufletul-si-ia-mi-libertatea-care-mi-robeste-sufletul-21375 ;
  20. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1c/Kilbennan_St._Benin%27s_Church_Window_St._Colman_Detail_2010_09_16.jpg ;
  21. http://www.sihastriaputnei.ro/sites/default/files/attachments/2016/02/sinaxar_februarie.pdf

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
<span>%d</span> blogeri au apreciat: