VIAŢA ŞI CÂTEVA MINUNI ALE SFINŢILOR NOI MUCENICI RAFAEL, ARHIMANDRITUL, IRINA, FECIOARA ŞI NICOLAE, ARHIDIACONUL, DIN INSULA LESBOS

Sfinţii Noi Mucenici Rafail, Nicolae şi Irina din Insula Lesbos

Moaştele lor au fost aflate între anii 1952-1962. Sunt prăznuiţi pe 9 Aprilie şi în Marţea Albă, din Săptămâna Luminată.

Aceşti 3 Sfinţi Martiri L-au mărturisit pe Hristos Domnul şi s-au jertfit pentru El în anul 1463. Chiar dacă au trăit acum 547 de ani, totuşi îi putem aşeza între Sfinţii secolului XX pentru că, prin apariţiile lor, fie în vise sau în stare de veghe, între anii 1959 – 1962 ne-au descoperit amănunţit viaţa şi pătimirile lor martirice. Pomenirea lor se face în fiecare an la 9 Aprilie şi în Marţea din Săptămâna Luminată.

Istoricul Colinei Karyes

Aceşti Sfinţi Mucenici au trăit în Insula grecească Lesvos, satul Thermi. La un kilometru de acest sat se află Colina Karyes sau Călugărul. Aceasta şi-a luat numele de Karyes de la asceţii care au trăit aici, unii dintre ei – potrivit tradiţiei – au fost chiar ucenici ai Sfântului Grigore Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului.

Numele de Călugărul a fost dată de locuitorii satului care adeseori vedeau un călugăr  cu o cădelniţă în mână care umbla  pe deasupa acelui loc şi tămâia, apoi dispărea într-o strălucire de lumină.

Pe această colină la început a existat o Mânăstire de călugări, apoi de călugăriţe, care pe 11 Mai 1235 a fost distrusă de piraţi. La acea dată, Mânăstirea avea 30 de călugăriţe, unele dintre ele au fost necistite, altele au reuşit să fugă, iar altele au fost ucise, cum a fost cazul Stareţei, Maica Olimpia. Acesteia i-a fost mai întâi arsă carnea de pe trup cu lumânări aprinse, apoi i-au fost băgate în urechi vergele de fier înroşite în foc dându-şi sufletul în Mâinile Domnului. După distrugerea Mânăstirii, locul a devenit pustiu, doar câţiva asceţi vieţuiau uneori acolo. În anul 1433, Mânăstirea este refăcută de o femeie bogată, Melpomena, dimpreună cu familia ei. În incita ei se afla şi un azil unde veneau săracii bolnavi care erau îngrijiţi de călugării Mânăstirii şi primeau şi o masă caldă. Ultimul Stareţ al ei a fost Sfântul Rafail care a fost ucis de turci în 1463. Apoi Mănăstirea a fost distrusă, dândui-se foc. Pentru ceva timp, acest loc a rămas pustiu. Apoi, acest ţinut a intrat sub stăpânire turcească şi pământul  de pe colina de pe Karyes a intrat în posesia unui cetăţean turc, pe anume Hasan. În mijlocul ei se afla doar o Bisericuţă dărăpănată în cinstea Maicii Domnului  şi un gorun bătrân care umbrea acel loc. În această Bisericuţă se petreceau lucruri minunate, cum ar fi inundarea ei de o lumină cerească sau auzirea în ea a unor bătăi de clopote şi cântări cereşti. Martorii acestor evenimente nu au fost doar creştinii, ci şi turcii. De aceea, Hasan efendi le-a îngăduit creştinilor din Termis, în Marţea din Săptămâna Luminată, să săvârşească Sfânta Liturghie.

Apoi proprietatea lui Hasan efendi va intra în posia unui văr primar de al său, pe nume Arif. Acesta şi-a construit o casă în satul Thermis cu pietrelele şi marmura Bisericii distruse de turci în 1463. Din acel moment el a văzut cum în casa sa şi pe plantaţia de măslini de pe Karyes se plimba fie un Preot, fie un Călugăr care tămâia şi apoi dispărea printr-o străfulgerare de lumină. De aceea, crezând că este o fantomă decide să abandoneze proprietatea. Pentru o vreme în casă a trăit un paznic al lui Arif efendi, un grec pe nume Ignatios Karaconstantin cu familia. Soţia lui a văzut în repetate rânduri un Preot care tămâia prin casă şi din acest motiv vor părăsi casa.

După anul 1922, când are loc schimbul de populaţii între Turcia şi Grecia, în această casă s-au mutat 7 familii de refugiaţi, printre care şi Angheliki Marangos. Locuitorii i-au înştiinţat pe refugiaţi că în acea casă venea adeseori un Preot şi tămâia. De aceea, într-o zi, Angheliki a spus femeilor care locuiau cu ea: „ nu cumva turcii au omorât un Preot şi l-au îngropat în această casă ? ” În noaptea următoare ea a visat un Preot mare la trup care i-a spus: „Angheliki, gândul care ţi-a venit este adevărat. Turcii m-au omorât, dar nu m-au îngropat în această casă. Va veni timpul când vei afla cine sunt, povestea vieţii mele şi unde sunt îngropat”.

Angheliki Marangos va intra în posesia casei şi a plantaţiei de măslini de pe Karyes, cu ajutorul Maicii Domnului, căreia i-a promis că îi va reconstrui Capela de pe colină. Anii au trecut şi în urma unui vis, Angheliki, dimpreună cu fata ei, Vasiliki şi soţul acesteia Anghelos Rallis  vor începe în Iunie 1959 să ridice Bisericuţa Maicii Domnului. În timpul acestor lucrări,  prin informaţiile date de însuşi Sfinţii Rafail, Irina şi Nicolae, Diaconul, prin vise, atât lor cât şi altor persoane,  vor găsi Sfintele lor  Moaşte.
Viaţa şi moartea martirică a Sfinţilor Rafail, Irina şi Nicolae, Diaconul

Sfântul Rafail era originar din Ithachi.

Sfântul Sfinţit Nou Mucenic Rafael, Arhimandritul

Tatăl lui se numea Dionisie, iar mama Maria. A primit la botez  numele de Gheorghe. De foarte tânăr a plecat, din patria sa, în Mistra pentru a studia medicina şi filosofia. După terminarea studiilor intră în armata bizantină ca ofiţer. De aceea, de multe ori a apărut oamenilor în vise în îmbrăcăminte ostăşească. După înfrângerea creştinilor de către  turci, la Varna, îmbrăţişează viaţa monahală şi trăieşte ca monah la o Mânăstire din Macedonia, pe lângă un ascet cu numele Ioan timp de 3 ani. În acest timp, este călugărit şi primeşte numele Rafail, apoi este hirotonit IeroMonah. Pleacă la Atena unde, la Biserica Sfântul Dimitrie Lombardiani şi lângă amfiteatrul marelui magistrat Filopapos, slujea şi predica Cuvântul lui Dumnezeu. În 1449 a participat  la Constantinopol  la manifestările prilejuite de  urcarea pe tron a împăratului bizantin Constantin Paleologul.

Acesta, un vechi prieten al Părintelui Rafail de pe vremea când părintele era ofiţer în armata bizantină, nu l-a lăsat să se reîntoarcă la Atena ci l-a oprit în capitala bizantină făcându-l Protosinghel al patriarhiei. Pentru cunoştinţele sale este hirotesit Arhimandrit de patriarhul de Constantinopol, care îl trimite în nord – vestul  Franţei în oraşul Morlaix şi apoi la Paris pentru a-i întări în Credinţă pe creştini. Aici îl cunoaşte pe viitorul diacon, Nicolae, care fiind impresionat de predicile lui  renunţă la studiile universitare şi îl urmează  pe Părintele Rafail la Constantinopol. Aici, Nicolae va fi hirotonit Diacon şi îl va avea ca îndrumător duhovnicesc pe Părintele Rafail. Din cauză că nu a vrut să participe la Liturghia oficiată în Catedrala Sfânta Sofia, de patriarhul de Constantinopol, dimpreună cu reprezentantul papei, cardinalul Isidor, de ziua Sfântului Spiridon (12 Decembrie), cuviosul Rafail este exilat de împăratul Constantin în Insula Enos, împreună cu ucenicul său. Aici vor auzi de asediul contra Constantinopului de către armatele lui Mahomed. Drept urmare, se vor refugia mai întâi în Macedonia şi, după cucerirea Constantinopolului de către turci,  cu o corabie şubredă, plină cu refugiaţi macedoneni, vor pleca la Alexandropolis. De aici, îşi vor continua călătoria spre Insula Lesvos, care nu era ocupată încă de turci.  În cele din urmă se vor aşeza aici, în Satul Termi, la Mânăstirea refăcută de Melpomena. Aici mai trăia un singur călugăr pe nume Ruvim şi supraveghetorul Mânăstirii Achindin, fiul Malpomenei. Înainte de venirea lor, stareţul Mânăstirii, Ignatie murise, aşa că în locul lui a fost ales, ca Stareţ, Arhimandritul Rafail.

În Septembrie 1462 satul a fost invadat de turci. Ei nu au ocupat îndată Mânăstirea. În Aprilie 1463 creştinii din insulă s-au răsculat, crezând că catolicii – care le promiseseră ajutoare armate – îi vor ajuta. Dar nu s-au ţinut de promisiune şi astfel au trebuit să lupte de unii singuri. De aceea, o parte din populaţie a murit în luptele care s-au dat, iar alta s-a refugiat în munţi pustnicind prin peşteri. Turcii au invadat atunci Mânăstirea gândind că unii dintre răsculaţi s-au refugiat aici. Ei au fost instigaţi de un medic german, pe nume Schweitzer, care i-a convins pe turci că primarul satului Vasile, învăţătorul Teodor şi călugării de la Mânăstire i-au ajutat pe răsculaţi.

În Joia Mare, cuviosul Rafail, cu Diaconul Nicolae au săvârşit Sfânta Liturghie, au închis  în cripta Mânăstirii toate odoarele sfinte, câteva Icoane, veşmintele şi pomelnicul cu călugării pomeniţi la ultima Liturghie. Apoi, în Vinerea Mare, la slujba Prohodului turcii au năvălit în Biserică. Din această zi şi până   Marţi, din Săptămâna Luminată au fost chinuiţi de turci. Mai întâi  au fost interogaţi cu ajutorul medicului german Schweitzer şi apoi supuşi la chinuri groaznice. Sfântul Rafail a fost mai întâi lovit peste mâini cu patul puştii, până când a paralizat. După aceea, a fost lovit peste tot trupul, tras de barbă, târât pe pământ, străpuns cu lăncile pentru ca în final să fie  tăiat cu fierăstrăul prin gură. După aceea, Mânăstirii, i-a fost dată foc.

Sfântul Sfinţit Nou Mucenic Nicolae, ArhiDiaconul

Sfântul Arhidiacon Nicolae, fiu de notar din Tesalonic, la Paris l-a cunoscut pe Sfântul Rafail, care, prin predicile lui, îl face pe Nicolae să renunţă la studiile universitare şi să-l urmează pe Părintele său duhovnicesc, la Constantinopol. Aici Sfântul Nicolae va fi hirotonit Diacon şi va rămâne lângă Părintelele său până la sfârşitul său martiric. Despre moartea sa martirică ştim că, lui, fiind o fire mai firavă, i s-a oprit inima în timp ce vedea cum Sfântul Rafail este chinuit de turci.

Sfânta Nouă Muceniţă Irina, Fecioara

Sfânta Irina a fost fata primarului din Termi. Pe tatăl ei l-a chemat Vasile şi pe mama ei Maria. Nu a fost singură la părinţi, ci mai a avut un frate pe nume Rafail, după numele cuviosului Rafail, care l-a şi botezat,  şi care la vremea muceniciei surorii lui, avea 11 luni. În casa părinţilor ei mai locuia şi o verişoară de a ei pe nume Elena care rămânând orfană  de la vârsta de 3 ani a fost luată în grijă de aceştia. Sfânta Irina a suferit din partea turcilor chinuri cumplite. Mai întâi i s-a tăiat o mână pe care au aruncat-o în faţa părinţilor săi. Apoi i s-a mai tăiat un picior. După aceea, turcii i-au deschis gura şi i-au turnat apă clocotită în ea. În cele din urmă au ars-o de vie într-un vas mare de lut. Fratele ei a fost luat din mâinile mamei lui, aruncat jos şi călcat în picioare. Mama a fost legată de copac şi a făcut stop cardiac văzând prin ce chinuri trec copii ei, iar tatăl a suferit multe chinuri: i s-a tăiat nasul, urechile, organele genitale, i-au scos ochii, ca în cele din urmă să fie ’junghiat.

După moartea primarului a fost rândul învăţătorului Teodor să fie martirizat. I-a fost ciopârţit trupul, apoi  i s-a tăiat capul şi aşezat între picioare. După moartea Sfântului Rafail, trupurile Sfinţilor au fost înmormântate de Monahul Stavros, de supraveghetorul Achindin, dimpreună cu câţiva creştini şi preotul satului Sava, care au coborât din munţi. Sfântul Rafail  a fost înmormântat înnăuntrul Bisericii dărâmate, iar pe ceilalţi în curte.

Minunile Sfinţilor Rafail, Irina şi Nicolae, Diaconul

1.Vindecare de cancer la sân. În 1981, povesteşte Photini Aliphantis din Oraşul Markopoulo, din Attica, că a ajuns la Mânăstirea Sfântului Rafail, de sărbătoarea Înălţării Domnului, cu o tumoră mare sub sân. Nu mai era nici o speranţă să fie vindecată de medici. S-a rugat la cei 3 Sfinţi şi ei i-au ascultat rugăciunea. În timp ce se întorcea acasă, tumoarea a dispărut. Noaptea ea a dormit bine, în timp ce mai înainte, tumora, de mărimea unui ou, o împiedica să se odihnească.

2.Vindecare de cancer pulmonar. Numele meu este Demetra Pantou din Australia. În 1976 am simţit o durere acută în plămâni, iar doctorii au declarat că am cancer şi o să mor. Am început să mă rog la Sfântul Rafail, cu Credinţă neîndoielnică în ajutorul lui. Şi într-o seară mi s-a înfăţişat sub chipul unui IeroMonah. M-a ridicat din pat, m-a aşezat pe un scaun şi m-a examinat. A citit câteva rugăciuni , m-a întins din nou în pat şi a dispărut. În acea seară, m-am însănătoşit complet, iar durerea a încetat. Medicii m-au examinat şi nu au mai găsit nimic.

3.Vindecarea unui stomac bolnav. Vasiliki Rallis sufera de dureri de stomac de 5 luni de zile şi urma să fie supusă unei operaţii. Într-o zi, spre sfârşitul lui Septembrie 1959, ea s-a dus spre Karyes şi a înghenuncheat înaintea Icoanei Preasintei fecioare Maria şi la racla cu Moaştele Sfântului Rafail şi cu larimi s-a rugat ca să se însănătoşească. S-a întors acasă obosită, iar soţul a certat-o pentru că urcase dealul. În timpul nopţii, la scurtă vreme după ce a adormit, ea a văzut un Călugăr şezându-i alături (Sfântul Rafail), care îi zâmbea blând şi cu tristeţe.  El i-a zis: „Nu plânge, Vasiliki! Ei m-au ucis pentru Hristos şi te-au batjocorit din pricina mea. Le voi arăta că greşesc cu toţii ”. Apoi şi-a întins mâna şi a făcut de 3 ori semnul Sfintei Cruci peste stomacul ei, zicând: „În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh!” Apoi i-a zis : „Vasiliki, te-ai făcut bine. Mergi, copila mea, pe această cărare, iar eu voi mijloci la Domnul pentru tine”. Ea s-a trezit şi a relatat soţului şi mamei  visul ei. Ei nu au acordat crezare visului şi au făcut presiuni asupra ei să meargă la medic pentru a-şi face o radiografie. Cu toate acestea, ea nu a consimţit. Începând din acea zi, ea nu a mai avut dureri. Ca recunoştinţă pentru că a fost vindecată, ea s-a dus aproape zilnic la Karyes şi s-a rugat acolo la racla cu Sfintel Moaşte.

4.Vindecare de reumatism. În August 1960, Avgherinos Marangos, din Mytilene, a fost vindecată de reumatism.

5.Vindecare dintr-un şoc psihic. În Februarie 1960, Athanasioos Ghiavrimis, din Termi, în vârstă de 22 de ani a fost vindecat de urmările unui şoc psihic, din pricina căruia fusese internat într-un spital de psihiatrie din Atena.

6.Vindecare de paralizie. În Decembrie 1962, Ioannis Voulgarellis, din Pirghi, Lesvos, a fost vindecat de paralizie.

7.Vindecare de o boală a urechii. În Februarie 1965, doamna Hatzigheorghiou, care locuieşte în Montreal, Canada, a fost vindecată de o boală a urechii.

8.Vindecare de o boală cerebrală. La 15 Martie 1966, Euthzmia Papademetriou, care locuieşte în Pyrgoi, Kozani, a fost vindecat de o boală cerebrală de care suferea de 10 ani.

9.Vindecarea unui copil. În Ianuarie 1966, Theodoros Tsaras, din Tesalonic, a scris că fiul său a fost vindecat de o boală de inimă după Botez şi a primit numele de Rafail.

10. Operaţie pe inimă şi operaţie de cancer la sân. Am venit la Mânăstirea dumneavoastră și cât de bine mă simt când sunt acolo nu pot să vă descriu. Vreau și eu să vă spun că Sfinții Rafail, Nicolae și Irina sunt pentru familia mea ocrotitori. Ne-au ajutat în multe momente grele prin care am trecut.

În 1955, soțul meu a suferit un infarct ce i-a provocat o mare problemă la inimă. L-am încredințat Sfântului Rafail și, deși nici un doctor nu se aștepta ca el să iasă viu dintr-o operație, acest lucru s-a întâmplat, iar soțul meu este sănătos până astăzi. În toate zilele acelea grele, când era în salon și la terapie intensivă, vedea, după cum mi-a spus, un Călugăr care stătea alături de el. Acesta a plecat îndată ce medicii au început să vadă o îmbunătățire.

Să menționez faptul că soțul meu nu știa că l-am încredințat Sfântului Rafail.El întotdeauna avea alături șiIcoana Maicii Domnului „Prusiotissa”. Soțul meu însă vedea cum un Călugăr înalt avea grijă de el, de la începutul acestor 20 de zile de când avea această gravă problemă. Doctorii nici până astăzi nu pot să înțeleagă cum de a supraviețuit.

Și iarăși, încă o dată, Sfântul Rafail și obștea sa au fost ocrotitorii mei. După o puncție ce mi s-a făcut  la tumoarea pe care o aveam la piept, doctorul a identificat celule canceroase. Medicul mi-a spus că trebuie să-mi extirpe sânii, dacă nu vreau ca aceste celule să se răspândească în tot corpul. Am venit la Mânăstire și aici dumneavostră mi-ați dat untdelemn, cu care am uns în semnul Sfintei Cruci umflătura, mi-ați citit câteva rugăciuni pentru sănătate și, ca să nu mai zic altceva, când am intrat în operație doctorul mi-a spus continuu că vedea cum umflătura se înmuia la atingere. În timp ce așteptam să-mi extirpe sânii (pentru că în afară de puncția făcută și mamografia arăta problema pe care o aveam), a ieșit doctorul din sala de operații și i-a spus fiului meu că rezultatele testelor sunt toate negative, că nu mai există cancer.

Eu știu că în sala de operații nu eram singură, ci îi aveam alături de mine pe Sfinții Rafail, Nicolae și Irina, iar de sus, ocrotitoare pe Maica Domnului. Acest lucru îl ceream în fiecare seară în rugăciunea mea, ca Sfinții ocrotitori să nu mă lase singură cu doctorii. Le voi mulțumi cât voi trăi!” (Paraskevi P., Grecia)

11. Operaţie de tumoare gigantică pe creier

Doamna Angheliki H., locuitor din Kalithea, venind la Mânăstirea „Sfântul Rafail” de la Ano Suli, ne-a povestit următoarele:

„Am început să nu mă simt bine, în Septembrie 2013. Așa că m-am dus la spital, unde am fost diagnosticată de un computer tomograf care arăta că am o tumoare pe creier, gigantică (așa au caracterizat-o doctorii), de 7,5 cm pe 4,5 cm, plus un uriaș edem în jurul acesteia. M-au internat la Spitalul „Evanghelismos”. Între timp, într-un interval de 24 de ore, mi s-a produs o hemiplagie pe partea stângă, cu alte cuvinte mi-au paralizat mâna stângă și piciorul.

Diagnosticul final a fost dezolant. Spuneau că nu se poate opera tumoarea. Gradul de malignitate era foarte mare și, dacă ar fi deranjat-o puțin, ar fi devenit mai rău. Așa spuneau doctorii. Mi-au dat un tratament cu cortizon și antiepileptice, pentru a se retrage tumoarea, dar atât au putut.

Eu l-am rugat pe Sfântul Rafail să mă ajute, pentru că auzisem că el este Mare Tămăduitor și cu mult Har, soțul meu citindu-mi o carte cu minunile Sfântului. Deoarece aflasem de curând că există Mânăstirea Sfântului Rafail de la Ano Suli, în Maraton, soțul meu s-a hotărât să meargă să se roage acolo. Lucru care s-a și întâmplat. A luat de la Mânăstire untdelemn (cu care mă ungeam în fiecare zi) și Aghiazmă (din care beam în fiecare dimineață).

După câteva zile, a venit doctorul și ne-a spus că, în ciuda părerii opuse a colegilor lui, simte că nu este ceea ce cred ei și că are o presimțire că trebuie să fie operată tumoarea. A avut loc o intervenție ce a ținut destul timp, iar eu, înainte de a intra în sala de operații, l-am rugat peSfântul Rafail să-l lumineze pe medic în operația pe care o va face. A fost o intervenție foarte grea. Și a fost într-adevăr foarte reușită, cu Harul Sfântului Rafail. Ne-a spus medicul că tumoarea a fost extrasă întru totul și, deși ne-a spus că vor rămâne unele probleme cinetice, într-un final nu a existat absolut nici un efect secundar. La început spuneau medicii că tumoarea este malignă, mai apoi spuneau că are o foarte mică malignitate, iar într-un final că este benignă și că nu știu așadar ce este. Nu poate fi diagnosticată și, în ciuda tuturor examinărilor, rămâne de nediagnosticat.

Între timp, mă aflam într-o situație atât de bună, încât într-o săptămână am ieșit din spital. Am suferit însă o serioasă reacție alergică de la medicamente, cu unele complicații, fapt pentru care am fost internată din nou într-un alt spital. Am avut atunci un vis: Am văzut trei oameni, unul mai în vârstă, altul mai tânăr și o fetiță. Aceștia mi-au spus: „Te așteptăm!” La început m-am speriat, deoarece am considerat că cel mai în vârstă era cineva din salonul unde eram internată, persoană care abia murise. Credeam că voi muri și eu. Însă, mai apoi m-am gândit că erau cei 3 Sfinți: Rafail, Nicolae și Irina. Aceștia îmi spuneau că mă așteaptă, deoarece făgăduisem să merg să mă închin la Mânăstirea lor din Ano Suli, imediat după ce mă voi face bine.

Prin ceea ce mi-au spus, mă chemau să merg la Mânăstire, descoperindu-mi că eram deja sănătoasă. De atunci, de când am avut acel vis, nu au mai existat alte efecte secundare sau complicații. Starea mea de sănătate s-a stabilizat și, într-un final, astăzi, m-am învrednicit și am venit la Mânăstirea Sfântului Rafailde la Ano Suli pentru a-mi îndeplini făgăduința. M-am însănătoșit întru totul. Lucrul acesta îl datorez Sfântului Rafail, cu siguranță în viața mea a avut loc o mare minune!”

12. Vindecare de cancer la intestinul gros

Vă scriu cu profundă emoție pentru a vă informa despre minunea pe care a trăit-o familia mea, datorită intervenției divine a Sfinților Rafail, Nicolae și Irina și datorită spijinului și rugăciunilor fierbinți ale părinților de la Ano Suli.

Familia mea a avut mereu o mare evlavie față de Sfântul Rafail, vizitând și închinându-ne în trecut de câteva ori în Mitiline. Părinții mei trăiesc în Tesalonic. În Septembrie 2012 am aflat că tatăl meu avea cancer la intestinul gros. Doctorul care a făcut biopsia nu ne-a dat multe speranțe în vederea însănătoșirii lui. Acest lucru a căzut ca un trăsnet asupra noastră și am hotărât să vină la Atena pentru a ne putea ocupa de el.

În acele zile am intrat pe internet pentru a căuta o Biserică a Sfântului Rafail din Atena. Am găsit Mănăstirea Sfinților Rafail, Nicolae și Irina, de la Ano Suli, Maraton. Era Vineri, iar Luni am fi început prima etapă a tratamentului cu radiații, până când se va micșora tumoarea, în vederea operației. Când am văzut Mânăstirea, am și spus familiei mele că în ziua următoare vom merge acolo. În seara respectivă am văzut-o în vis pe Sfânta Irina, cu pletele ei blonde și cu o rochie albă, cum îmi zâmbește și îmi spune că toate vor merge bine (în legătură cu tatăl meu).

În ziua următoare, într-adevăr, am vizitat Mânăstirea de la Ano Suli, iar când am intrat în locul unde erau înfățișați Sfinții și am zărit stânca și Icoana Sfintei Irina m-a apucat plânsul. Era exact așa cum o văzusem în vis și, pe lângă primirea călduroasă a părinților și încredințarea lor că Sfântul Rafail împreună cu obștea sa ne va ajuta, am prins multă putere pentru ceea ce urma să fie.

Între timp, tatăl meu, care are claustrofobie și căruia îi era imposibil să intre la aparatul pentru radiații, l-a chemat în ajutor pe Sfântul Rafail, s-a rugat mult și astfel, de fiecare dată când intra la aparatul respectiv, în loc de frică simțea o ușurare și o bucurie. Știa și simțea că Sfântul Rafail era aproape de el. Într-o seară, tatăl meu vede în vis că era la Mânăstirea de la Ano Suli și a auzit o voce care i-a zis: „A spus Sfântul Rafail că te va vindeca și să aprinzi 2 lumânări mari”.

Intervenția chirurgicală se apropia, iar îngrijorarea și stresul nostru creșteau. Atunci tatăl meu a revăzut în vis că era pe stânca de la Mânăstire și a văzut un Preot îmbrăcat în veșminte. Nu putea să-i vadă fața, dar simțea că era Sfântul Rafail, care i-a zis: „Eu ce era de făcut, am făcut”. Am sunat la Mânăstire, am povestit visul, iar părinții ne-au încredințat că Sfântul Rafail ne va ajuta. Intervenția s-a produs, dar din păcate doctorul nu era mulțumit de rezultat, tumoarea extindându-se în afara intestinului. Nu am crezut deloc acest lucru și nu mi-am pierdut încrederea în Sfinții Rafail, Nicolae și Irina. Tot ceea ce văzusem și trăisem erau lucruri adevărate. Sfinții ne vor ajuta.

Mama mea, în aceeași seară, a văzut-o în vis pe Sfânta Irina cum ținea în mână o foaie albă, spunându-i că rezultatele examinărilor vor fi pozitive, curate. Așa s-a și întâmplat. Biopsia a avut rezultate bune, de necrezut. Doctorul nu credea ceea ce vedea. Ceea ce a rămas să facă tatăl meu a fost o formă preventivă de chimioterapie ușoară. CT-ul și examinările lui au fost foarte curate.

Mijlocirea Sfinților pe toată durata acestei încercări a fost mare și vădită până astăzi. Mulțumimcu toată puterea noastră lui Dumnezeu și Sfinților Lui care ne-au ajutat atât de mult, dar și părinților de la Mănăstirea Sfinților Rafail, Nicolae și Irina, din Ano Suli, pentru susținerea lor.

Evanghelia M.”

Surse bibliografice :

  1. http://agiosrafael.gr/images/stories/AGIA_EIRHNH.JPG ;
  2. http://schitulclosca.ro/wp-content/uploads/2019/01/sf_rafail_nicolae_irina_.jpg ;
  3. http://agiosrafael.gr/images/stories/AgiosNikolaos2-medium.jpg ;
  4. Karyes, colina Sfinţilor Rafail, Irina şi Nicolae” de Vasiliki Rallis, traducere de IeroSchiMonah Ştefan Nuţescu, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2004 ;
  5. http://agiosrafael.gr/images/stories/AgiosRafail3-medium.JPG ;
  6. Sfinţii Martiri Rafail, Nicolae şi Irina din Lesvos, viaţa, trăsăturile, învăţămintele şi minunile lor”, de Constantine Cavarnos, traducere de Profesor Dr.Remus Rus, Editura Institului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2003 ;
  7. https://translate.google.ro/translate?hl=en&tab=wT&sl=el&tl=en&u=http%3A%2F%2Fagiosrafael.gr%2Findex.php%2Fel%2F2014-10-29-04-56-29%3Fid%3D93

Alătură-te conversației

1 comentariu

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: