ACATISTUL CUVIOSULUI PĂRINTE JUSTIN PÂRVU

(16 Iunie )

# Compus de Maica Neonila pe 27 Iulie 2013 şi tipărit pe 20 Martie 2015, la Mânăstirea Petru Vodă

Rugăciunile începătoare

De este preot, începe aşa :

Binecuvântat este Dumnezeul nostru totdeauna, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Iar de nu este preot, se zice :

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi! Amin!

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !

Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul Adevărului, Care pretutindeni eşti şi pe toate le împlineşti, Vistierul Bunătăţilor şi Dătătorule de Viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte Bunule sufletele noastre !

Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte Fără-De-Moarte, miluieşte-ne pe noi ! (de 3 ori)

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin!

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi ! Doamne, curăţeşte păcatele noastre ! Stǎpâne, iartă fărădelegile noastre ! Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Sfânt Numele Tău !

Doamne miluieşte ! (de 3 ori)

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Tatǎl nostru, Carele eşti în Ceruri, Sfinţească-se Numele Tău ! Vie Împărăţia Ta ! Facă-se Voia Ta ! Precum în Cer aşa şi pe Pământ. Pâinea noastră, cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri ! Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbǎveşte de cel viclean ! Amin !

Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi ! Amin !

Miluieşte-ne pe noi, Doamne, miluieşte-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ţie, ca un Stăpân, noi păcătoşii robii Tăi, miluieşte-ne pe noi !

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh !

Doamne, miluieşte-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit ; nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută şi acum ca un Milostiv şi ne izbăveşte pe noi de vrăjmaşii noştri, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul Tău ; toţi lucrul Mâinilor Tale şi Numele Tău chemăm.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Uşa milostivirii deschide-o nouă, Binecuvântată Născătoare de Dumnezeu, Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne izbăvim prin Tine de nevoi, că Tu eşti mântuirea neamului creştinesc!

Cred într-Unul Dumnezeu, Tatăl Atotţiitorul, Făcătorul cerului şi al pământului, al tuturor celor văzute şi nevăzute. Şi într-Unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, Care din Tatăl S-a născut mai înainte de toţi vecii ; Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat, din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care, pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi S-a făcut om. Şi S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat, a pătimit şi S-a îngropat. Şi a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi S-a înălţat la ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui. Şi iarăşi va să vină cu slavă să judece viii şi morţii, a Cărui Împărăţie nu va avea sfârşit. Şi întru Duhul Sfânt, Domnul de viaţă Făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi slăvit, Care a grăit prin Prooroci. Întru una, sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică. Mărturisesc un Botez spre iertarea păcatelor. Aştept învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să fie. Amin !

Doamne miluieşte ! (de 12 ori)

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu ! (o închinăciune)

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru ! (o închinăciune)

Psalmul 142

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru Credincioşia Ta, auzi-mă, întru Dreptatea Ta! Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta! Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare ; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult ; cugetat-am la toate Lucrurile Tale, la faptele Mâinilor Tale m-am gândit. 

Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab’ auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu! Nu-Ţi întoarce Faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor care se coboară în mormânt! Fă să aud dimineaţa Mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea! Arată-mi Calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu! 

Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne! Învaţă-mă să fac Voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu! Duhul Tău Cel Bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru Numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă! Întru Dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu! Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău! 

Slavă Tatǎlui şi Fiului şi Sfântului Duh ! Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !

Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeule !

Aliluia ! Aliluia ! Aliluia ! Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie !

Dumnezeu este Domnul şi S-a arătat nouă, bine este cuvântat Cel ce vine întru Numele Domnului ! (de 3 ori)

Apoi, Troparul Cuviosului Parinte Justin (Glasul 1) :

Mărturisitor în temniţe şi Înger în trup şi de Minuni făcător te-ai arătat, de Dumnezeu purtătorule, Părintele nostru Justin; cu postul, cu privegherea şi cu rugăciunea cereştile haruri luând, vindeci pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu Credinţă. Slavă Celui ce ţi-a dat putere! Slavă Celui ce te-a încununat pe tine! Slavă Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh !

Apoi se zice : Condacul Cuviosului Parinte Justin (Glasul al 8-lea) :

Veniţi să lăudăm pe voievodul ortodoxiei româneşti, cel cu toate Darurile Duhului blagoslovit şi să cântăm cu dragoste celui cu Dumnezeu unit: Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin !

Nu vom tăcea, Născătoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale, noi, nevrednicii. Că de nu ai fi stat tu înainte rugându-te, cine ne-ar fi izbăvit dintru atâtea nevoi ? Sau cine ne-ar fi păzit până acum slobozi ?

Nu ne vom depărta de la tine, Stăpână, că tu izbăveşti pe robii tăi pururea din toate nevoile.

Psalmul 50

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după Mare Mila Ta şi după mulţimea Îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea! Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte ; că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie Unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât Drept eşti Tu întru Cuvintele Tale şi Biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut maica mea. Că iată Adevărul ai iubit ; cele nearătate şi cele ascunse ale Înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi ; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie ; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce Faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le! Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele! Nu mă lepăda pe mine de la Faţa Ta şi Duhul Tău cel Sfânt nu-l lua de la mine! Dă-mi mie bucuria Mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte! Învăţa-voi pe cei fără de lege Căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele ! Bucura-se-va limba mea de Dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va vesti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, Ţi-aş fi dat ; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa Lui Dumnezeu : duhul umilit ; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună Voirea Ta, Sionului şi să se zidească zidurile Ierusalimului! Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot ; atunci vor pune pe Altarul Tău viţei.

Condacul 1

Veniţi să lăudăm pe voievodul ortodoxiei româneşti, cel cu toate Darurile Duhului blagoslovit, şi să cântăm cu dragoste celui cu Dumnezeu unit: Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Icosul 1

Vas al iubirii dumnezeieşti te-a lucrat, părinte, calea milostivirii, din pruncie arătându-te înţelept cu dorirea către viaţa cea îngerească, iubitorule de feciorie. Pentru aceea voind a-ţi urma precum tu însuţi Celui înviat, îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că Numele Tatălui întru toate ai sfinţit;

Bucură-te, că Chipul Fiului întru toate ai preţuit;

Bucură-te, că harul Duhului întru toate ai slăvit;

Bucură-te, că lumină lumii harul te-a aprins;

Bucură-te, că întunericul nu te-a cuprins;

Bucură-te, minunea Maicii Domnului;

Bucură-te, mireasma Mântuitorului;

Bucură-te, pârga cea miloasă a fecioriei;

Bucură-te, cântarea cântărilor călugăriei;

Bucură-te, că în frica de Domnul gândul ţi-ai sădit;

Bucură-te, căci pe Cuvântul Însuşi ai odihnit;

Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condacul 2

Păstrându-ţi tinereţea în sfinţenie, zborul minţii l-ai stăpânit lucrând Darul Botezului cu armele Filocaliei, şi păşind pe calea jertfelniciei ai mărturisit curat Ortodoxia, cuvioase părinte, învăţând pe toţi să cânte, înălţaţi de har: Aliluia!

Icosul 2

Neîncetat cu lucrarea duhovnicească a minţii şi a inimii îndeletnicindu-te, părinte, ai spus că „rugăciunea este a privi cu seninul dureros al inimii tâlcul umbrit în Psaltire şi desluşit în Evanghelie”. Nădăjduind a primi şi noi harul rugăciunii tale, te lăudăm zicând:

Bucură-te, căci cu Hristos faţă către faţă voiai a grăi;

Bucură-te, că pe cele ale Bisericii le-ai cinstit ca pe nişte puternice a mântui;

Bucură-te, că scrierile Sfinţilor toată viaţa cu sete le-ai citit;

Bucură-te, că artele Bisericii ca pe apostoleşti podoabe le-ai ocrotit;

Bucură-te, că spre sfintele icoane bizantine şi spre duhul străvechii psaltichii ai sârguit;

Bucură-te, a inimii rugăciune cu neîncetată însoţire;

Bucură-te, că pentru aceasta ai alungat a răului pomenire;

Bucură-te, că spre sfânta înţelepciune începătura gândului ai plivit;

Bucură-te, că spre roada Duhului totdeauna ai sârguit;

Bucură-te, căci cu gândul şi cu graiul pe Sfânta Treime ai slavoslovit;

Bucură-te, că pentru vederea ta „duhovnicul neamului” ai fost numit;

Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condacul 3

Acoperământul Maicii Domnului ai purtat în cuget hramul ţării tale, prea-cuvioase, şi cu evlavie spuneai: „în Biserica slavei stând, în cer a sta ni se pare”, ca un arhanghel pe credincioşi trezvindu-i ca „să stăm bine, să stăm cu frică”, să cântăm pururea: Aliluia!

Icosul 3

Cu sabia Duhului despicând învelişul gândurilor ai pătruns miezul lucrurilor, părinte, şi vitejeşte ai biruit pe cel viclean cu smerenia inimii tale sfinte, căci din adâncul temniţelor de la Suceava, Gherla, Baia Sprie, Aiud şi Periprava, tămâia jertfei tale cerurile a străbătut cu slavă, pentru care Biserica şi ţara îţi mulţumeşte azi:

Bucură-te, Mintea lui Hristos în dulcele glas moldovenesc;

Bucură-te, sobornicesc Părinte întru crez strămoşesc;

Bucură-te, preoţie cu fierbinte dragoste şi fără de prihană;

Bucură-te, cel ce eşti necredinţei grea dojană;

Bucură-te, că pentru Chipul Domnului în tinereţe ai fost închis şi prigonit;

Bucură-te, că răbdând 17 ani frig, foame, bătăi, chinuri şi umilinţe, sfinţenia ţi-aţi dovedit;

Bucură-te, că pentru Chipul Domnului cu râvnă ai mărturisit neîncetat;

Bucură-te, că după temniţele comuniste, de lagărul neocomunist mai mult ai fost vânat;

Bucură-te, că pentru Chipul Domnului cel hulit de actele cu cip, mult te-ai îndurerat;

Bucură-te, că în chilia ta până la sfârşitul vieţii tot întemniţat ai stat;

Bucură-te, că şi suferinţele sfârşitului le-ai răbdat desăvârşit;

Bucură-te, că împreună cu Noii Mucenici frumuseţea creştinismului ai rodit;

Bucură-te, că viaţa Mântuitorului în inimi aţi scris şi s-a pecetluit;

Bucură-te, că moştenirea Învierii neamului cu preţul vieţii voastre ne-aţi agonisit;

Bucură-te, râu de lacrimi care-n adâncul temniţei raiul României ai doinit;

Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condacul 4

În lanţuri mai liber fiind decât călăii tăi, toate nevoinţele călugăreşti le-ai purtat mai presus de fire, iar în tainiţa inimii intrând şi toată gândirea trupească aruncând-o, s-a aprins întru tine Învierea prin lumina pocăinţei. Şi înălţând ca pe un steag flacăra dumnezeiescului dor împreună cu fraţii tăi mucenici ai cântat dincolo de timp lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 4

La înălţimea Crucii nu pot privi urâtorii de Dumnezeu, căci lumină revarsă din răni Mântuitorul, iar precum Acela în veci e proslăvit, cel ce biruieşte printr-Însul asemenea Lui primeşte cântările slavei:

Bucură-te, că ucigaşii voştri n-au priceput că Împărăţia cerurilor le-o vesteaţi;

Bucură-te, că necunoscând pe Adevăratul Împărat nu pricepeau de ce până la moarte Îl iubeaţi;

Bucură-te, că în mulţime de chinuri pentru Credinţă îndelung pătimeaţi;

Bucură-te, că din rădăcinile voastre cereşti mai luminoşi aţi înviat;

Bucură-te, că v-a fost milă de vrăjmaşi şi cu dragoste i-aţi iertat;

Bucură-te, că numele voastre strălucesc în Cartea Vieţii pe fila neamului străbun;

Bucură-te, că pomenirea voastră s-o stingă din conştiinţa omenirii vor şi acum;

Bucură-te, sfinte, că cinstirea Noilor Mucenici ţi-a fost ascultarea;

Bucură-te, că ctitorindu-le locaşuri ţi-ai împlinit chemarea;

Bucură-te, că în iadul bolşevic pătimind, din iubirea de oameni n-ai slăbit;

Bucură-te, că prin smerita-cugetare, şi din prigoana nihilistă de acum mai puternic ai ieşit;

Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condacul 5

În Duhul Sfânt străvezind cugetele tale, cu Dânsul ai nuntit inima ta, prea-cuvioase, iar împreunând bună-voirea cu dreapta-cugetare te-ai făcut „icoană a toată filosofia”, precum zice Marele Grigorie. Pentru aceasta şi faptele tale ţi-au mărturisit înalta-cuviinţă, iar puterile cereşti s-au bucurat de tine, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 5

Temelie punând vieţii tale Dragostea creştină, toate chipurile de iubire le-ai unit ca într-un curcubeu al Luminii lui Hristos, şi dintr-însa mijlocind ca peste toată făptura să pogoare Duhul Sfânt, primeşte şi de la noi cu recunoştinţă cântări ca acestea:

Bucură-te, cel ce ai îmbrăţişat cu rugăciunea ta-ntreaga zidire;

Bucură-te, că şi păcătoşilor le-ai arătat bună cinstire;

Bucură-te, cel ce în duh şi adevăr pe toţi i-ai cunoscut;

Bucură-te, că adevărul lucrurilor şi lăuntrul sufletelor limpede le-ai ştiut;

Bucură-te, că al lor din afară chip nu te-a smintit, chiar dacă te-a durut;

Bucură-te, că şi slăvit, şi-n umilinţe, pe tine însuţi te-ai smerit;

Bucură-te, că de slava cerească fiind plin, ţărână te-ai socotit;

Bucură-te, că plânsul pentru neam ca pe-un vultur te-a-ntinerit;

Bucură-te, gingaşă porumbiţă a slavosloviei;

Bucură-te, izvorâtorule de mir şi sânul evlaviei;

Bucură-te, că măsura tuturor lucrurilor în Duh ai cântărit;

Bucură-te, că scara raiului cu pasul tainei ai suit;

Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condacul 6

Ca într-o rodie cerească dulceaţa Mântuitorului o ai cuprins, şi cu hrana potrivită pe fiecare spre El l-ai tins, şi ai adiat asupra tuturor bucuria harului, ca toţi să cânte: Aliluia!

Icosul 6

Suiş ai pus prea-plinului inimii tale, şi îmbrăţişarea Veşnicului Mângâietor primind, de mari daruri te-ai învrednicit, sfinte, înviind pe cei morţi duhovniceşte, iar cu darul dumnezeieştii vederi împodobit, prin iubirea de oameni ai trecut hotarul cunoaşterii, ca să auzi cântări ca acestea:

Bucură-te, cu Duhul Sfânt pentru omenire suspinătorule;

Bucură-te, cu Mântuitorul în Ghetsimani pentru toţi tânguitorule;

Bucură-te, cu Tatăl despre Fiul tuturor mărturisitorule;

Bucură-te, cu Maica Domnului pentru noi chezăşuitorule;

Bucură-te, cu Înainte-mergătorul de puterea pocăinţei şi despre sfârşit vestitorule;

Bucură-te, că pe tineri de lenea minţii şi de moliciunea voinţei îi fereşti;

Bucură-te, că pe femei spre cuvioşie le povăţuieşti;

Bucură-te, că pe bărbaţi să fie treji şi temători de Dumnezeu îi întăreşti;

Bucură-te, că pe tot sufletul năpăstuit îl ocroteşti;

Bucură-te, că pe îndrăciţi şi pe greu pătimaşi îi izbăveşti;

Bucură-te, că şi pe nebuni îi înţelegi şi-i linişteşti;

Bucură-te, că pe mândrie ca pe cea mai rea necurăţie o numeai;

Bucură-te, că pe smerenie a nu o da pe laşitate mereu aminteai;

Bucură-te, că fiecăruia, cu timp şi fără timp, mereu te-ai dăruit;

Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condacul 7

A sihaştrilor taină arătată şi oglindă a patriarhilor de altădată, în sfinţenie prin aspră şi necurmată nevoinţă ai stăruit, iar Maica Domnului pururea în tine a binevoit, din temniţă te-a scos şi binecuvântarea ei tot lucrul tău a adumbrit. Iar noi întru uimire văzându-te mai mult decât piatra cea scumpă strălucit, cântăm cu cetele cereşti: Aliluia!

Icosul 7

Mireasă ne-ntinată ai fost Treimii Sfinte, şi mult ai desfătat pe Iisus, părinte! Curat cu inima, cu trupul şi în faptă, te-ai arătat şi de neam născător cu nevoinţa şi cu vorba înţeleaptă. De frumuseţea fecioriei tale minunându-se tot cinul îngeresc o cântă cu dulce sfială aşa:

Bucură-te, scutul întregii-curăţii;

Bucură-te, crinul desăvârşitei bărbăţii;

Bucură-te, cel logodit cu fapta cuviinţei;

Bucură-te, întinerit de suspinul pocăinţei;

Bucură-te, fagurele tăcerii;

Bucură-te, fiul mângâierii;

Bucură-te, piscul poeziei româneşti;

Bucură-te, desfătarea Armoniei creştineşti;

Bucură-te, sălaşul lui Hristos;

Bucură-te, cântec bizantin duios;

Bucură-te, voievodul milostivirii;

Bucură-te, veselia îndumnezeirii;

Bucură-te, toiagul nădejdii înfrunzit;

Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condacul 8

În rai cu Domnul împreună fiind şi de El nedespărţindu-te, în rana sufletelor cu milă pogorând tămăduindu-le, inima ta liturghisea grăind: Ridicaţi, voi puteri ale firii, porţile voastre, şi va intra Împăratul slavei, Aliluia!

Icosul 8

Braţ puternic şi înfricoşător eşti duhurilor celor viclene, părinte prea-strălucite, iar către credincioşi braţ de binecuvântare, dăruind „Ajutorul de la Domnul, Cel ce a făcut cerul şi pământul”. Şi învăţându-ne ca fără osebire pe oameni a-i iubi, pe duhuri a le cerceta şi a le osebi, iar dreptatea şi milostivirea sfânt a le uni, îţi cântăm aşa:

Bucură-te, de suflet grabnic chezăşuitor;

Bucură-te, celor de har însetaţi izvor;

Bucură-te, căci cu tine însuţi în nevoinţe ai fost necruţător;

Bucură-te, că-n osteneli duhovniceşti dai bună odihnă;

Bucură-te, că mântuind prin graiuri vii dai tihnă;

Bucură-te, că înţelesurilor peste fire dai tâlc cu înlesnire;

Bucură-te, făcătorule de mari minuni, care dai orbilor vedere şi muţilor grăire;

Bucură-te, că inimi împietrite le aprinzi întru Hristos nebune;

Bucură-te, că viaţa ta este a Evangheliei minune;

Bucură-te, că de nerodirea minţii eşti grabnic vindecător;

Bucură-te, că de sterpiciunea pântecelui eşti minunat dezlegător;

Bucură-te, că spre rodirea duhului eşti măiastru povăţuitor;

Bucură-te, că de cei mândri întru simplitate te-ai tăinuit;

Bucură-te, că pe smerit – cugetători întru putere i-ai învăluit;

Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condacul 9

Ce limbă poate grăi iubirea ta de sfinţi, şi mai cu covârşire cea către Pururea-fecioara şi de Dumnezeu Născătoarea? Toate icoanele ei din biserica mănăstirii tale de la Petru Vodă au lăcrimat cînd ai liturghisit, iar noi, umplându-ne de duhovnicească veselie, cântăm Domnului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 9

Ritorii cei mult grăitori şi de argint iubitori ca nişte peşti fără de glas înaintea teologiei tale, părinte, căci spre adeverirea cuvintelor Mântuitorului tu şi cu vorba, şi cu viaţa întreagă stai mărturie, pentru care îţi cântăm acum:

Bucură-te, că întru Iisus eşti mirarea îngerilor;

Bucură-te, că întru Iisus eşti izbăvirea strămoşilor;

Bucură-te, că întru Iisus eşti toiagul arhiereilor;

Bucură-te, că întru Iisus eşti înţelepţirea ocârmuitorilor;

Bucură-te, că întru Iisus eşti lauda proorocilor;

Bucură-te, că întru Iisus eşti întărirea mucenicilor;

Bucură-te, că întru Iisus eşti bucuria călugărilor;

Bucură-te, că întru Iisus eşti dulceaţa preoţilor;

Bucură-te, că întru Iisus eşti povaţa pustnicilor;

Bucură-te, că întru Iisus eşti bucuria prea-cuvioşilor;

Bucură-te, că întru Iisus cu inima la ceruri ai suit;

Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condacul 10

Pentru omenire tânguindu-te ca o maică iubitoare, părinte, ai luat asupră-ţi o întreită mucenicie, în trup, în suflet şi în duh, ca să se împlinească şi prin tine cuvântul care zice: „Acesta neputinţele noastre a luat şi bolile noastre a purtat”. De chinurile tale neputând noi, nevrednicii, a face grăire, doar inima ne cântă în uimire: Aliluia!

Icosul 10

Cu borangicul rugăciunii ai ţesut mahrama clipelor tale în filigranul veşniciei, şi sporind frumuseţea lumii cu trăirile tale îndumnezeite, o, prea-minunate părinte, ai zugrăvit cer nou şi pământ nou pe pietrele inimilor celor ce-ţi cântă:

Bucură-te, mir de prea-bună înmiresmare;

Bucură-te, a izvoarelor Duhului revărsare;

Bucură-te, cheie către lumina neînserată;

Bucură-te, poartă de duh către Mireasa Neîntinată;

Bucură-te, cleştar dac şi zaua României fericite;

Bucură-te, sipet dârz al inimii zdrobite;

Bucură-te, dulce însorire în acest veac de jale;

Bucură-te, că testament ne laşi iubirea ta cea mare;

Bucură-te, că de mulţi înconjurat, sufletul tău era neştiut;

Bucură-te, că numai lui Hristos Îi erai cunoscut;

Bucură-te, că Mântuitorului te-ai asemuit;

Bucură-te, că busuiocul în clipa morţii tale a-nflorit;

Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condacul 11

Tâlcuind cuvântul: „precum în cer, aşa şi pre pământ”, ai propovăduit că puterea lui Dumnezeu se împlineşte doar cu Duhul întru gând şi fapte, şi în mănăstire, şi în cetate. Iar pe visătorii nefăptuitori şi pe făptuitorii necugetători numindu-i necreştini, pildă a Minţii lui Hristos ai luminat celor ce vor să cânte: Aliluia!

Icosul 11

Amintind de ceea ce e scris: „Iar El văzând noroadele, I S-a făcut milă de dânşii, că erau supăraţi şi lepădaţi ca oile ce n-au păstor”, ca un nou Avraam ne-ai păstorit, iar în suferinţa ultimului ceas tot la popor te-ai gândit şi l-ai binecuvântat, zicând: „Harul lui Dumnezeu peste toţi românii şi peste toată România!” Pentru aceasta într-un glas te lăudăm aşa:

Bucură-te, întru Pacea lui Hristos sabie a creştinătăţii;

Bucură-te, al Maicii Domnului sfânt voievod al cetăţii;

Bucură-te, serafimul vitejiei;

Bucură-te, râvna muceniciei;

Bucură-te, de Duhul Sfânt părinte purtător;

Bucură-te, stâlpare întru dumnezeiescul dor;

Bucură-te, că ai ajuns la măsura desăvârşitului bărbat;

Bucură-te, măsura îngerului şi chip de Iisus-Împărat;

Bucură-te, prăznuitorule al Dumnezeirii;

Bucură-te, şoim român în slava nemuririi;

Bucură-te, steagul Predaniei, care pentru Libertatea în duh ai pătimit;

Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condacul 12

Ca o Scriptură vie ai păşit prin negura acestui veac şi ca un apropiat al Treimii cu iscusinţa vederii duhovniceşti ai scris întru fiinţa ta slovele cele mai presus de fire prin care firea cântă: Aliluia!

Icosul 12

Adânc pe adânc cheamă glasul lacrimilor tale, căci ai adunat întru sine-ţi lacrima Domnului cu lacrima poporului tău, mult-pătimitorule părinte, şi al românimii dor de mântuire s-a împlinit prin tine. Icoana adevăratei Românii tu strălucind o lumii, cerul şi pământul acum te laudă şi-ţi cîntă:

Bucură-te, că Tatălui slavă aduci prin cuget şi cuvânt şi minte;

Bucură-te, că Fiului dai slavă, prin duh şi adevăr iubind pe toţi fierbinte;

Bucură-te, că Duhul Îl cinsteşti deopotrivă prin trup, prin suflet şi prin duh, părinte;

Bucură-te, cunoscătorule al dumnezeieştii simplităţi;

Bucură-te, propovăduitorule al duhovniceştii libertăţi;

Bucură-te, al lui Dumnezeu iubit şi casnic;

Bucură-te, de draci temut amarnic;

Bucură-te, al harului măiastru chivernisitorule;

Bucură-te, al necreatei slave văzătorule;

Bucură-te, rândunea în aurora rugăciunii;

Bucură-te, diamant al chivotului minunii;

Bucură-te, cel ce în soborul sfinţilor pururea ai horit;

Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Condacul 13 (acest Condac se zice de 3 ori):

O, Prea-cuvioase Părinte Justin, mângâietorul românilor, farul Ortodoxiei, cere de la Domnul precum Elisei cândva de la Ilie ca şi noi să primim o fărâmă din harul cel dat ţie, ca în Duhul Sfânt toată suflarea să cânte: Aliluia!

Apoi, se zice din nou, Icosul 1:

Vas al iubirii dumnezeieşti te-a lucrat, părinte, calea milostivirii, din pruncie arătându-te înţelept cu dorirea către viaţa cea îngerească, iubitorule de feciorie. Pentru aceea voind a-ţi urma precum tu însuţi Celui înviat, îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că Numele Tatălui întru toate ai sfinţit;

Bucură-te, că Chipul Fiului întru toate ai preţuit;

Bucură-te, că harul Duhului întru toate ai slăvit;

Bucură-te, că lumină lumii harul te-a aprins;

Bucură-te, că întunericul nu te-a cuprins;

Bucură-te, minunea Maicii Domnului;

Bucură-te, mireasma Mântuitorului;

Bucură-te, pârga cea miloasă a fecioriei;

Bucură-te, cântarea cântărilor călugăriei;

Bucură-te, că în frica de Domnul gândul ţi-ai sădit;

Bucură-te, căci pe Cuvântul Însuşi ai odihnit;

Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Apoi, se zice această Rugăciune:

Părinte prea-cuvioase, cel ce te ai sălăşluit în slava cea nepieritoare, mângâie sufletele împovărate de împuţinarea dragostei dintre oameni, de pizma diavolilor şi de prigoana ridicată de cei supuşi lor, odihneşte şi acum, cu harul lui Hristos, inimile ostenite. Apără-ne, părinte, de greaua asuprire a acestui veac împovărat de neştiinţa Adevărului şi de hulirea Lui. Nu ne lipsi de povăţuirea ta întru adevărul de credinţă cel păstrător al darului Iubirii, cel mai presus decât viaţa trecătoare şi decât orice bogăţie a acestei lumi. Mijloceşte la Mântuitorul să pogoare spre noi lumina cunoştinţei şi chipul neprefăcut al evlaviei ca în Pacea lui Hristos să aşteptăm venirea cea prea-slăvită a Lui ce se apropie. Stăruie pentru noi, părinte milostive, deşi suntem nevrednici, ca prin rugăciunile tale pline de îndrăzneală mucenicească împreună cu tine să dobândim Domnului a vieţui, Domnului a muri şi Domnului a ne uni, căci Lui se cuvine toată cinstea şi închinăciunea, împreună cu Tatăl şi cu De-Viaţă-Făcătorului Lui Duh, AMIN!

Apoi, cântăm din nou Condacul 1 (Glasul al 8-lea):

Veniţi să lăudăm pe voievodul ortodoxiei româneşti, cel cu toate Darurile Duhului blagoslovit şi să cântăm cu dragoste celui cu Dumnezeu unit: Bucură-te, Părinte Justin, care mult ai iubit!

Şi apoi se face Otpustul :

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile PreaCuratei Maicii Tale, ale Cuviosului Părinte Justin de la Petru Vodă şi ale tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi! Amin!

VIAŢA PĂRINTELUI JUSTIN PÂRVU, „SFÂNTUL LUI DUMNEZEU”, DE LA PETRU VODĂ

Surse bibliografice:

  1. https://www.fericiticeiprigoniti.net/images/marturisitori/justin-parvu/justin-parvu-icoana-diaconesti.jpg;
  2. https://telegra.ph/file/2cdaae961a2527df80597.jpg;
  3. https://www.paltin-petruvoda.ro/acatistul-cuviosului-parinte-justin-de-la-petru-voda-alcatuit-de-maicile-de-la-m-rea-paltin-petru-voda/;
  4. http://manastirea.petru-voda.ro/2015/03/22/acatistul-parintelui-justin-parvu/

Alătură-te conversației

3 comentarii

Lasă un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează-ți site-ul web cu WordPress.com
Începe
%d blogeri au apreciat: