SFÂNTUL APOSTOL ANDREI A EFECTUAT 4 CĂLĂTORII MISIONARE ŞI A PETRECUT 20 DE ANI ÎN DACIA

**Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României**

Uluitoarea ipoteză grecească

Un interviu acordat de ziaristul grec George Alexandrou, autorul uneia dintre cele mai vaste monografii dedicte Sfântului Apostol Andrei, intitulată “El a ridicat Crucea pe gheaţă”, jurnalului ortodox de Credinţă şi cultură “Drumul Emausului” din America, ne dezvăluie un fapt uluitor :

Sfântul Apostol al neamului nostru a folosit “cartierul general” din Scythia Minor timp de 20 de ani !

În urma cercetărilor sale, George Alexandrou a constatat că, din uriaşul puzzle, reprezentat de teritoriul unde se presupune că ar fi ajuns Sfântul Apostol Andrei în cele 4 călătorii misionare ale sale, lipseşte o “secvenţă” de 20 de ani, cuprinsă între întoarcerea lui la Marea Neagră din Valaamo (Finlanda) până la plecarea spre Sinopae şi de acolo spre Patras, în Achaia, unde avea să fie martirizat.

Această lungă perioadă de timp, conform celor constatate de Alexandrou, Sfântul Apostol Andrei ar fi petrecut-o în Dobrogea de astăzi, unde îşi avea ‘”cartierul general” în Peştera de care tradiţia i-a legat numele.

De aici, ar fi intreprins călătorii evanghelizatoare în restul Daciei, pe Dunăre, în sudul fluviului, pe malul Mării Negre, dincolo de Prut şi chiar în teritorii mai îndepărtate.După fiecare asemenea misiuni, s-ar fi întors în peştera sa.

«Cartierul general» din Dobrogea, cel mai iubit, după Hristos

Alexandrou explică această lungă rămânere a Sfântului Apostol în Scytia Minor prin faptul că s-ar fi „simţit foarte apropiat de daci deoarece erau monoteişti.

Potrivit lui Flavius Josephus, preoţii locului erau ca esenienii :

virgini, strict vegetarieni, ca asceţii din deşert.

Societatea dacă era foarte liberă. Femeile aveau aceeaşi poziţie cu bărbaţii. Spre deosebire de societatea greco-romană, dacii nu aveau sclavi.

De fapt, erau unici în lume la acea vreme pentru că nu aveau sclavi.

Potrivit tradiţiilor româneşti şi descoperirilor arheologice, dacii au devenit creştini datorită Sfântului Apostol Andrei, în primul secol.

Este firesc să se fi simţit ca acasă în rândul clerului dac şi ca ei să-l fi acceptat rapid şi să fie convertiţi”, mai spune jurnalistul grec în interviul amintit.

Alexandrou crede că Sfântul Apostol Andrei a iubit acest loc din Scythia Minor mai mult decât orice, după Hristos.

“Cred că Dumnezeu i-a oferit asta, ca o consolare, deoarece a avut călătorii misionare foarte dificile.

Avem descrieri ale unor locuri unde nu a fost bine-venit, de unde a fost obligat să plece.

Lucrurile au fost deseori foarte dificile, mai ales când a fost la slavi, unde sacrificiul uman era încă practicat.

Vă puteţi imagina :

Era obosit să treacă prin astfel de lucruri şi când a venit la daci … unde grecii şi evreii erau acceptaţi, în aceeaşi măsură şi unde existau preoţi sihaştri asceţi, se înţelege cât de lesne s-a integrat.

Putea să predice, era fericit acolo.

De fapt, dacii credeau că religia pe care el a adus-o nu era numai mai bună decât a lor, ci şi o continuare a vechii religii.

Au privit religia nativă ca prevestitoare pentru creştinism.Douazeci de ani înseamnă mult şi se înţelege de ce românii îşi amintesc de el mai mult decât de alte tradiţii”, mai spune cercetătorul grec.

A fost Sfântul Apostol Andrei martirizat în timpul împăratului Traian ?

George Alexandrou acordă o mare credibilitate tradiţiilor româneşti despre Sfântul Apostol Andrei, pe care le consideră “cele mai de nădejde”.

În baza lor, afirmă că, la vremea martiriului, Sfântul Apostol ar fi avut 85 de ani, poate chiar 95.

Totodată, cercetătorul grec este de părere că martiriul lui nu ar fi avut loc pe vremea lui Domitian sau Nero, conform tradiţiilor greceşti, ci la începutul celui de-al doilea secol, pe vremea domniei lui Traian, între anii 95 d.Hr. şi 105 d.Hr.

El ia de bază tradiţiile româneşti şi versiunea Sfântului Grigore de Tours a “Faptelor lui Andrei”, în care se spune că, înainte de martiriu, Apostolul a avut un vis în care şi-a văzut fratele, Petru şi pe Ioan Evanghelistul în Rai.

Aceasta ar putea fi o referire indirectă la faptul că Apostolii Petru şi Ioan muriseră deja.

Sfântul Epiphanius spune acelaşi lucru, la fel şi Pseudo-Abdia, episcopul Babilonului.

De altfel, tradiţia greacă plasează moartea misterioasă a Sfântului Apostol Ioan Evanghelistul din Efes (cum că ar fi fost îngropat de viu până la gât şi apoi corpul lui a dispărut pur şi simplu) în anul 102 sau 103 d.Hr.“De fapt, există şi acum cântece populare (româneşti n.n.) care vorbesc despre o întâlnire între împăratul Traian şi Sfântul Apostol Andrei”, concluzionează cercetătorul.

Cele patru călătorii ale Sfântului Apostol Andrei

Conform cercetărilor întreprinse de George Alexandrou, Sfântul Apostol Andrei ar fi realizat 4 călătorii misionare impresionante, desfăşurate într-un teritoriu vast întins pe 3 continente : Asia, Europa şi Africa.

Iată, în sinteză, posibilul traseu străbătut de neobositul propovăduitor :

Prima călătorie :

Gaza – Lidda, în Palestina – Antiohia – Ancara – Edessa – Urfa (Turcia, în anul 36 d.Hr.) – Bythinia – Capadocia – Galatia – Pontul grecesc – Armenia – Caucaz – Ierusalim

A doua călătorie :

Ierusalim – Antiohia – Cipru (cu vaporul) – Ephes (unde s-a întâlnit cu Apostolul Ioan) – Antiohia – Niceea – Pont – Georgia – Parthia (Persia) – prin Kurdistan – Cynocefaloi (azi Balachistan, la graniţa dintre Pakistan şi Iran – Sogdiana (azi Samarkand şi Bokhara în Uzbekistan – prin Pakistan şi Afganistan, pe Drumul Mătăsii) – Massagetae (China) – Altai – Marea Caspica – Kurdistan – Ierusalim

A treia călătorie :

Ierusalim (anul 49, imediat după primul Sinod Apostolic) – probabil Egipt – Etiopia – Marile Lacuri (graniţa dintre Tanzania, Uganda, Rwanda şi Congo) – Zimbabwe – Etiopia – Meroe (în sudul Nilului) –IerusalimAceastă misiune a fost una specială, pentru că ea a vizat, în primul rând, salvarea Sfântului Apostol şi Evanghelist Matei, capturat de triburi antropofage din zona actualei Zimbabwe.

A patra călătorie :

Ierusalim (după Adormirea Maicii Domnului) – Pont – Georgia – Caucaz – Marea Azov – Donetk (Crimeea) – Kiev – sciţii din Ucraina – posibil Novgorod – Lacul Ladoga (Valaam) – posibil Solovki – posibil Marea Baltică – Scoţia – posibil Marea Baltică – prin Polonia şi Slovacia – Dacia – Sevastopol – Sinopae – Patras.

Se observă ca Pontul grecesc a fost vizat, în mod special, de Sfântul Apostol Andrei.

Adică acele oraşe porturi de la Marea Neagră înfiinţate de greci.

În acest context, se poate afirma că Apostolul ar fi putut ajunge în Scythia Minor încă din prima sa călătorie, unde ar fi putut lua contact şi cu populaţia autohtonă, adică cu strămoşii noştri daci.În decursul anilor, a revenit cel puţin de 3 ori în zonă, de unde, în ultima călătorie, a pornit spre locul martiriului : Patras.

Apostolii au străbătut pământul în lung şi-n lat

George Alexandrou este un bine-cunoscut reporter internaţional, de origine greacă, scriitor şi comentator politic, absolvent al Universităţii din Grecia, un fost hippiot şi călător pasionat, luptător pentru ecologie.

A fost directorul unui ziar istoric din Grecia, director de emisiuni de ştiri al unui post de radio din Cipru, a coordonat apoi un program săptămânal de ştiri la Radio “Vocea Greciei”, pentru grecii din diaspora, călugării greci ortodocşi din Siberia, imigranţi din Pakistan etc.

Este căsătorit cu Olga, o ucraineancă de origine rusă şi are 2 copii.

Este autorul cărţii “El a ridicat Crucea pe ghiaţă”, un volum de 1.000 de pagini dedicat călătoriilor Sfântului Apostol Andrei, care explorează sursele, tradiţiile, rutele şi culturile Apostolului, volum pe care îl defineşte ca fiind “un goblen cultural”.

Ideea cărţii s-a născut la Mânăstirea Noul Valaamo din Finlanda, unde se retrăsese să scrie o carte despre kalash, descendenţii lui Alexandru cel Mare de la graniţa de nord-vest a Pakistanului.

Acolo s-a gândit însă că ar fi mai bine să scrie o carte despre Sfinţii karelieni ortodocşi.

De la călugări a aflat însă că Apostolul Andrei a fost în Karelia.

Odată ajuns în Grecia, editorul său i-a sugerat să scrie despre acest Apostol.

Aşa a ajuns să cunoască legende, tradiţii, obiceiuri, texte etc. despre Sfântul Apostol Andrei, din peste 50 de limbi şi dialecte şi a încercat să vadă dacă diferitele tradiţii ale călătoriilor acestuia se potrivesc geografic şi temporal, dacă sunt măcar posibile.

Acestea toate au fost coroborate cu comentarii scrise despre vizita Apostolului într-o zonă, ajungând să descopere că, spre exemplu, “tradiţia kazahstană se potrivea, din punct de vedere geografic şi temporal, cu cea sogdiană din Uzbekistan, aceasta era în concordanţă cu cea parţiană, iar aceasta se potrivea cu tradiţia siriană.

Era ca un tren, un vagon după altul, până când am ajuns să-mi lipsească doar 20 de ani”, declară acesta într-un interviu realizat de jurnalul ortodox de credinţă şi cultură “Drumul Emausului” din America.

Aceşti 20 de ani au fost completaţi de tradiţiile şi dovezile româneşti.

“Cel mai incredibil lucru a fost acela că, potrivit vechilor tradiţii româneşti, anii pe care i-a petrecut acolo reprezintă exact perioada care îmi lipsea”, spune acesta.

În documentarea sa, foloseşte tradiţii scrise din secolele II şi III d.Hr. şi este convins că, la acea vreme, Apostolii au putut străbate teritorii vaste, dovada fiind călătoriile din antichitate cunoscute sau hărţile lui Ptolemeu, spre exemplu.

Autorul monumentalului volum susţine, cu argumente, că marginile pământului, până unde le poruncise Iisus ucenicilor să propovăduiască Evanghelia Lui, erau foarte exact cunoscute de lumea greco-romană.

Astfel, pentru greci şi romani, lumea se termina în abis, la antipozi, după Capul Prasum din Zimbabwe.

“Faptul că Apostolii au reuşit acest lucru, într-o oarecare măsură, este pus în lumină de istoricul Tertullian, care a scris în 170 d.Hr :

“Avem diaconi, avem preoţi şi avem Biserici, până la sfârşitul pământului.”

Apoi descrie locurile :

Sarmatia, Africa Subsahariană, Insulele Britanice şi Scitia.

Teritoriul sarmatienilor, de exemplu, se întindea de la Marea Caspică, la lacul Baikal şi de la Mongolia, până la Siberia”, mai spune cercetătorul grec.

Indreinul kalashilor din Pakistan şi Indreanul românilor

Pentru realizarea monumentalei sale cărţi, George Alexandrou a utilizat tradiţii orale şi texte referitoare la Apostolul Andrei din greaca veche, greaca modernă, pontiană şi calabriană, georgiană, abhaziană, slavonă, sârbă, rusă, ucraineană, română, kalashă, bagandă, kurdă, etiopiană amharică, coptă, arabă, siriană aramaică, turcă, turcik din centrul Asiei, iraniană, bulgară, engleza veche, engleză, germană, italiană, latină, albaneză, finlandeză, kareliană, armeană şi foarte multe dialecte.

A fost impresionat să descopere la oamenii care vorbesc kalasha, din Pakistan, prezenţa unui mesager al lui Dumnezeu cu numele de Indrein şi să constate că, în româna veche, Sfântul Apostol Andrei era numit Indrean.

O piesă aparte, care părea a nu completa uriaşul puzzle

În timp ce tradiţiile separate din Bulgaria, România, Etiopia, ale vechilor aramaici, sirieni, copţi, cele din Grecia şi cele ale Bisericilor care aparţin de Roma, referitoare la Apostolul Andrei, se potrivesc toate, Declaraţia de la Arbroath-Declaraţia Scoţiană de Independenţă faţă de Anglia, din 1320, care spunea că scoţienii au învăţat Credinţa creştină de la Apostolul Andrei însuşi, părea a nu se integra în uriaşul puzzle.

După lungi căutări, Alexandrou a descoperit că exista în antichitate o rută care lega Scoţia de alte locuri în care se ştia că fusese Andrei.

El a identificat astfel un grup de laponi, numiţi “oamenii focă”, vânători de balene, care locuiau pe coasta baltică, unde se ştia că a poposit şi Apostolul.

Aceşti laponi au făcut în antichitate comerţ pe mare, din Scandinavia până la Hebrides, Orkney, Insulele Shetland şi nordul Scoţiei, unde exista un loc numit St. Andrew’s, care păstrează şi astăzi relicve creştine de secole.

În secolul I, Roma capturase sudul Britaniei, iar scoţienii şi picţii din nord, presaţi de închiderea comerţului în sud, au început să folosească această rută celto-laponă veche, urmată, probabil şi de Apostol.

Aşa s-ar putea explica menţionarea categorică a prezenţei lui în Scoţia în documentul amintit.

Apostolul nostru era umil şi avea simţul umorului

Din tradiţiile studiate de George Alexandrou, s-a conturat imaginea şi caracterul omului Andrei. Aşadar, Apostolul care i-a creştinat pe străbunii noştri era un om simplu, umil, dar ciudat.

Tradiţiile din Kurdistan, Valaamo, Etiopia şi Persia îl descriu la fel.

Avea obiceiul de a fixa pietre mari sau Cruci de fier pretutindeni.

Căra un baston imens cu Cruce.

Era foarte modest şi nu umbla cu prea mulţi discipoli după el.

Nu predica mulţimilor, ca Petru sau Pavel.

Aduna puţină companie, precum un stareţ de Mânăstire.

Era, în schimb, un om cu simţul umorului.

În acest sens, unele surse spun că, atunci când a văzut, pentru prima oară, saunele slavilor, la Novgorod, ar fi trimis scrisori prietenilor spunându-le :

”Aceşti slavi sunt nişte oameni aşa ciudaţi : se autotorturează cu crengi de mesteacăn”.

Râdea când se gândea la acest lucru.

A călătorit alături de crescătorii de reni din Laponia, cu hunii, a vorbit cu filozofii greci, comercianţii slavi, cunoştea birocraţi chinezi, a vizitat triburi primitive din nordul Pakistanului şi pe berberii din deşertul Sahara.

A călătorit pe jos, cu bărci şi canoe, pe cai, pe cămile, reni sau elefanţi.

Fiind foarte modest, nu a ieşit în evidenţă alături de triada Petru, Iacov şi Ioan, deşi a fost “cel dintâi chemat”.

Credea că fiecare persoană pe care o întâlneşte este Însuşi Hristos.

Tradiţia coptă spune că a fost persecutat la antropofagi.

De altfel, el a mai fost persecutat în Kurdistan, la Sinopae în Pont, la Tesalonic, în Chalandritsa, lângă Patras.

Din apocrifa “Faptele lui Andrei” reiese că era un tip înalt, puţin aplecat de spate, cu sprâncene stufoase, care se întâlneau deasupra unui nas mare.

Avea părul ondulat şi o barbă căruntă, care se separa în două spre capăt.Avea ochii, probabil, albaştri.

Surse bibliografice :

SFÂNTUL APOSTOL ANDREI A EFECTUAT 4 CĂLĂTORII MISIONARE ŞI A PETRECUT 20 DE ANI ÎN DACIA

Uluitoarea ipoteză grecească

Alătură-te conversației

Lasă un comentariu

Anulează răspunsul

Uluitoarea ipoteză grecească

Partajează asta:

Similare

Alătură-te conversației

Lasă un comentariu

Anulează răspunsul